Folosind o nouã tehnologie a luminiscenţei stimulate optic (OSL), o ehcipa de cercetãtori belgieni şi profesorul John Coleman Darnell de la Yale au ajuns la concluzia cã petroglifele gãsite pe malul estic al Nilului sunt în vârstã de 15000 de ani, ceea ce le face cele mai timpurii reptrezentãri artistice pe rocã din Egipt şi probabil cea mai veche urmã graficã cunoscutã din Africa. Rezultatele datãrii vor fi publicate în decembrie.
Locaţia figurilor artistice se aflã lângã satul Qurta, la 40 de km. de oraşul Edfu din Egiptul de Sus. Observate prima datã de arheologii canadieni în 1960, au fost date uitãrii ulteriro şi apoi redescoperite de misiunea belgianã în 2005, lucru anunţat în Project Gallery of Antiquity în 2007.
Arta petrograficã de la Qurta este caracterizatã de imagini lovite sau incizate de animale sãlbatice într-un stil naturalist. Pe baza trãsãturilor intrinseci (motive, tehnicã, stil) şi a gradului de degradare, precum şi a contextului arheologic şi geomorfic, aceste petroglife au fost atribuite pleistocenului, mai exact perioadei paleolitice târzii (cam 23.000-11.000 a.Hr.). asta le face mai mult sau mai puţin contemporane cu arta europeanã din peşterile de la Lascaux şi Altamira.
“Reprezentãrile paleolitice de la Qurta relevã cã binecunoscuta artã rupestrã din pleistocenul târziu din Europa nu a fost un fenomen izolat. Qurta plaseazã Africa în rândul celor mai timpurii tradiţii artistice care au supravieţuit şi aratã extinderea dispunerii geografice a acestora”, comenteazã Darnell, profesor de egiptologie. Autorii studiului remarcã faptul cã deşi a existat un consens cu privire la data estimativã a imaginilor, dovezi în forma unei datãri ştiinţifice exacte lipseau.
În 2008 o echipã interdisciplinarã de cercetãtori conduşi de Dirk Huyge de la Muzeul Regal de Art şi Istorie din Bruxelles au descoperit cadre cu imagini parţial îngropate pe unul din siturile de la Qurta. Depozitele au fost datate la Laboratorul de Mineralogie şi Petrologiebde la Universitatea din Ghent folosind tehnica OSL. Aceastã tehnologie poate determina timpul care s-a scurs de la ultima expunere la soare asedimentelor, oferind o metodã directã de a stabili timpul depunerii şi acumulãrii sedimentului. Astfel s-a aflat cã petroglifele de la Qurta au cel puţin 15000 de ani, prima dovadã solidã cã arta pe rocã dateazã dn Pleistocen, transformând-o în cea mai veche activitate de tip grafic înregistratã în Egipt şi Africa de Nord.
Sursa: yale.edu.ro
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius