Cele mai vechi parcuri din România – locuri de promenadă atunci și acum

[altmariusnature]

June 4, 2015   România pitorească   No comments

http://www.turismistoric.ro/2015/06/cele-mai-vechi-parcuri-din-roma...

Cele mai vechi parcuri din România sunt şi unele dintre cele mai frumoase din ţară, cu istorii bogate, care datează din anii 1800, şi monumente aparte. Amenajate ca spaţii destinate relaxării, aceste grădini publice sunt adevărate „bijuterii” urbane.

Parcul Zăvoi – Râmnicu Vâlcea

Parcul Zăvoi este unul dintre cele mai vechi parcuri din România, fiind înfiinţat în urmă cu aproape 170 de ani, printr-un decret domnesc dat de domnitorul Barbu Ştirbei. În parcul Zăvoi, printre copacii seculari, se află şi lacul cu acelaşi nume.

Aici este locul unde, la 29 iulie 1848, s-a depus jurământul pe Constituţia revoluţionară, iar corul condus de Anton Pann a intonat viitorul imn de stat “Deşteaptă-te, române!”. În apropierea lacului se află Fântâna cunoscută drept “a Turbatului”, care era pe vremuri sursa principală de alimentare cu apă a oraşului, realizată în 1844 pe cheltuiala lui Constantin Măldărescu (poreclit “Turbatu”), conform volumului „Enciclopedia judeţului Vâlcea”.
Parcul Copou – Iaşi
Grădina Copou sau Parcul Copu este cel mai vechi parc din Iaşi, dar şi unul dintre cele mai vechi parcuri din România, situat pe dealul Copoului. Parcul s-a născut în prima parte a secolului al XIX-lea, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturza, amenajarea fiind începută între 1833-1834. Copoul se numea pe vremuri “Podu Verde”, datorită zonei cu vii, grădini şi livezi.

Parcul adăposteşte monumente deosebite, cum este Monumentul Legilor Constituţionale (Obeliscul cu lei), realizat de Mihail Singurov, în 1834, după un proiect al lui Gheorghe Asachi, care simbolizează cele patru puteri europene care au recunoscut independenţa Ţărilor Române. În centrul parcului, lângă secularul Tei al lui Eminescu, se află atât bustul lui Mihai Eminescu, cât şi bustul bunului său prieten Ion Creangă, ridicat în 1932. Aleea “Junimea”, străjuită de busturile membrilor săi, dar şi Muzeul deschis în memoria marelui poet al românilor sunt, de asemenea, locuri importante ale parcului.
 Grădina Cişmigiu – Bucureşti
Cel mai vechi parc din Bucureşti, dar şi unul dintre cele mai vechi din ţară, grădina Cişmigiu a fost inaugurată la 1854. Alexandru Ipsilanti, Domnul Ţării Româneşti, îi poruncea  „Marelui Cişmigiu” (şefului lucrărilor peste cişmelele oraşului), la 1780, să construiască două cişmele în această zonă, una dintre ele fiind aşezată pe locul grădinii de astăzi, cişmea care a dat şi numele grădinii. Mai neplăcut a fost că odată cu apariţia acestei cişmele în zonă s-a format şi o baltă care se mărea pe an ce trecea, mai ales în lunile ploioase.

Pentru a igieniza locul, dar şi în dorinţa de a le oferi locuitorilor un loc de plimbare, Pavel Kiseleff a dat dispoziţii la 1830 ca balta să fie secată şi pe locul respectiv să fie ridicat un parc. Numai că acest lucru s-a întâmplat 17 ani mai târziu, sub supravegherea domnitorului Gheorghe. Grădina a fost amenajată de grădinarul şi peisagistul Wilhelm Mayer, fiind aduşi aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, dar şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.

Parcul Sub Arini – Sibiu
Parcul Sub Arini este unul dintre cele mai vechi parcuri din România, inaugurat la 1856, inginerul Wolfgang Seifried fiind cel care a realizat proiectul şi a condus lucrările. Cele două alei principale au fost trasate de-a lungul fostului canal de pe strada Şcoala de Înot şi pârâului Sevş între 1857 şi 1858.

Tot în această perioadă au început să fie plantate diverse specii de arbori. În 1883 s-a construit sera, urmată de prima fântâna arteziană, în 1894, şi de Pavilionul de muzică (1898) folosit pentru concertele fanfarei militare. Parcul adăposteşte 68 de specii vegetale, jumătate dintre ele exotice, şi 95 de specii de păsări sedentare sau migratoare, notează sibiul.ro.

 Parcul Mihai Eminescu – Botoşani
Actualul Parc Mihai Eminescu a fost dat în folosinţă la 1869, când purta numele de Grădina Publică Vârnav. În zona centrală a parcului se află un lac artificial cu două poduri, putând fi admiraţi şi câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu. În 1932 a fost inaugurat bustul lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Georgescu.

Scriitorul Gala Galaction a rămas impresionat de această grădină publică, despre care scria la 1922: „Aşa se numeşte grădina publică din acest oraş. Cândva, de mult, trecusem pe lângă ea, într-un amurg de toamnă. Dar amintirea se risipise, lăsându-mi numai un chioşc şi împrejur câteva pete galbene. De data aceasta, am ajuns în Botoşani în luna mai. M-am găsit într-o lume liniştită, fără de răcnetele vânzătorilor bucureşteni, fără de automobile şi fără de îmbulzeala de la răspântii.”

 Parcul Nicolae Romanescu – Craiova
Parcul Romanescu, cunoscut în timp şi ca Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului, se află pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia şi grădina familiei Bibescu, amenajată de un grădinar neamţ, la iniţiativa marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu, informează memorielocala.aman.ro. După 1848, aflată în stare avansată de degradare, grădina a fost cumpărată de Magistratul oraşului de la logofătul Ioan Bibescu, cu scopul de a o transforma în grădină publică.

Însă abia la 1898, după desemnarea lui Nicolae Romanescu ca primar, se votează un proiect de modernizare a oraşului, unul dintre obiectivele programului fiind acela de a se înfiinţa parcuri şi grădini. Arhitectul Edouard Redont a fost ales să realizeze proiecul, construcţia fiind începută în 1897 şi inaugurată în 1903, eveniment onorat cu prezenţa de Regele Carol. Ca un detaliu interesant, Edouard Redont a prezentat proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris, în 1900, iar proiectul a fost premiat cu Medalia de Aur.

Parcul Carol Bucuresti

 
Încă de la 1864, edilii bucureşteni erau preocupaţi de amenajarea unui parc public pe Dealul Filaretului. În ciuda acestui interes, lucrările la construcţia parcului au demarat abia în 1900. Şi în acest caz s-a apelat la expertiza arhitectului peisagist francez Eduard Redont, care a ales ca ax al parcului o alee centrală amplă, mărginită de arbuşti, straturi de flori şi de câte două alei cu tei. Cu o suprafaţă de 32 de hectare, Parcul Carol I a fost inaugurat în anul 1906, pentru marca 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.