Vă e dor de o plimbare cu mocăniţa, prin Dumbravă? Va mai fi sau nu, repusă în funcţie? O discuţie directă cu Mihai Blotor, președintele Asociației Prietenii Mocăniței, va lămuri o seamă de dileme: mai putem vorbi de repunerea în funcțiune a acestui tren? Ce şanse sunt ca acest tren pe ecartament îngust să fie repus în circulație?
Laura Matei: — Care este povestea Mocăniţei şi cum a fost ea repusă în funcţiune?
Mihai Blotor: — Povestea Mocăniţei începe în 1868, când un baron din Sighişoara se hotărăşte să construiască o cale ferată care să lege Sighişoara – deja legată de Imperiul Austro-Ungar – de Budapesta. Primeşte aprobare de la guvernul din Budapesta pentru a construi o cale ferată îngustă, care să treacă Dealul Apoldului până la Anita şi să culeagă atât produsele agricole cât şi forestiere de pe vale. În 1910 lucrările se continuă de la Anita la Sibiu, primul tren pe Sibiu-Anita circulând la 27 septembrie 1910. Odată cu deschiderea liniei Sibiu-Anita s-a deschis şi linia Vânătorilor. Linia circulă pe întreaga ei lungime până în 1965, când regimul comunist decide închiderea tronsonului Sighişoara-Anita din cauza curbelor strânse şi a Dealului Apoldului, care făceau ca viteza medie a trenului să fie doar de 10 km la oră. Restul tronsonului Anita-Sibiu este adus la standardele vremii, cu precădere pentru transportul de marfă. După căderea regimului comunist, mocăniţele din ţară au fost închise, Anita-Sibiu rămânând ultima care a mai circulat până în 2001.
Revitalizând Mocăniţa, din 2014 am început să ne concentrăm pe tronsonul Cornăţel-Hosman, un tronson care leagă două sate vecine în care sunt atracţii turistice.
Laura Matei: — Care este preţul biletelor şi ce surprize le pregătiţi turiştilor care vor să meargă cu Mocăniţa?
Mihai Blotor: — Anul trecut am reuşit să reparăm linia în total pe un tronson de 7 km. A trebuit să creştem şi preţul biletelor ca să ne permitem închirierea trenului. Astăzi avem 20 de lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii. Anul acesta vom face un tren în 12-13 mai. Următorul tren va fi la mijlocul lui septembrie, dar data încă nu e fixă. Sperăm să avem o altă locomotivă decât cea pe care o aveam până acum, ca să mai diversificăm. Sper să reuşim să restaurăm măcar unul din vagoanele noastre. În plus, vrem să avem cât mai multe acţiuni pentru şi cu copii.
Laura Matei: — Care sunt problemele cu care vă confruntaţi?
Mihai Blotor: — Cea mai mare problemă e e legată de Statul Român, din păcate. Când s-a împărţit CFR-ul în vederea privatizării, mocăniţele din ţară au fost date unei companii care avea ca scop valorificarea activelor redundante ale fostului CFR. După o vreme, şi acea companie a avut probleme şi a fost nevoită să închidă operaţiunile. În acel moment pe masa Consiliului Judeţean se afla o hârtie privind demontarea şinelor pe traseul Sibiu-Anita şi vânzarea clădirilor. Din fericire s-a aflat de acea hârtie şi într-un termen record, cu ajutorul multor oameni din Sibiu, am reuşit să o declarăm monument istoric.
Laura Matei: — Cum vă putem ajuta noi?
Mihai Blotor: — Cea mai importantă finanţare a noastră o reprezintă cei 2% din impozit. Găsim şi firme dornice să ne ajute, şi financiar şi efectiv cu forţă de muncă. O finanţare importantă este Maratonul Internaţional Sibiu, de această dată vrem să alergăm pentru a strânge bani pentru prima noastră locomotivă.
Laura Matei: — Ce paşi ar trebui făcuţi pentru a repune definitiv în funcţiune Mocăniţa?
Mihai Blotor: — Trebuie luate toate activele Mocăniţei şi aduse sub un singur patron. Cel mai bun candidat pentru a prelua este Consiliul Judeţean, pentru că linia trece prin mai multe comune din judeţul Sibiu. Conducerea Consiliului Judeţean chiar face paşi în acest sens, ştiu că a trimis deja o solicitare Ministerului Transporturilor pentru transferul liniei. Atât noi, Asociaţia Prietenii Mocăniţei, cât şi Consiliul Judeţean vom face tot posibilul ca să putem restaura cât mai repede întreaga Mocăniţă.
Laura Matei/Andrea Nagy
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius