Cazarma Husarilor din Oradea, la un pas de colaps

[Българска страница]

August 28, 2015   

http://www.turismistoric.ro/2015/08/cazarma-husarilor-din-oradea-la...

Deşi arhitectura militară este lipsită de frumuseţea şi distincţia oferită locuinţelor, fie ele nobiliare, fie ţărăneşti, aceasta oferă un spectru lărgit asupra diverselor epoci. Dacă pasiunea pentru Evul Mediu face ca fortificaţiilor, cetăţilor sau depozitelor de arme ale acestei epocii să li se acorde o atenţie sporită, nu acelaşi lucru se poate spune şi pentru cele din perioada modernă şi chiar contemporană. Astfel cazărmi, lini de fortificaţii etc. , se află în ruină cu mici şanse de supravieţuire.

Un astfel de imobil există şi în municipiul Oradea. „Ansamblul Cazarma Husarilor”, monument considerat de importanţă locală şi trecut în Lista Monumentelor Istorice din România la categoria B. Este una dintre clădirile ridicate de armata imperială austriacă în secolul al XVIII-lea. Zidită cu ajutorul localnicilor care, în acest fel, au fost scutiţi de obligaţia de a găzdui trupele imperiale în propriile locuinţe, monumentul, aflat azi în paragină, este un ansamblu de construcţii care cuprindea clădirea manejului (incendiată în anul 2000), grajdurile şi alte dependinţe şi avea un plan în forma literei “U”. Faţada este asimetrică faţă de rezalitul central datorită adăugirilor ulterioare din 1805 şi 1890. După ce trupele imperiale au părăsit localitatea clădirea a fost transformată în internat.

„Copilul cu două moaşe, rămâne …”

În prezent, obiectivul se află în stare de precolaps. Ansamblul se află în proprietate mixtă: „Cazarma” aparţine S.C. „Master Car” S.R.L. Cluj-Napoca, iar „Manejul” se află în proprietatea Primăriei municipiului Oradea. Datorită amplasării şi suprafeţei mari, terenul este valoros pentru dezvoltatorii imobiliari, existând interese ca monumentul să fie lăsat să se auto-degradeze. În acest sens, în urmă cu circa trei ani, S.C. „Master Car” S.R.L. a cerut aviz Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimonoiu Naţional (D.J.C.P.N.) Bihor pentru construirea în proximitatea sa a unui imobil cu birouri şi locuinţe, însă, întrucât cererea includea teren ce se afla în aria de protecţie a monumentului, a fost refuzată.

În cursul lunii ianuarie 2011, reprezentanţi ai D.J.C.P.N. Bihor şi ai Inspecţiei Teritoriale în Construcţii au realizat un control la „Cazarma Husarilor”, în urma acţiunii fiind întocmite procese de constatare, iar proprietarilor impunându-li-se un desfăşurător cu termene succesive cuprinzând o serie de măsuri (paza monumentului, lucrări de conservare/întreţinere/restaurare) ce trebuie realizate până în anul 2012.

Cristian Beltechi, director general al Administraţiei Imobiliare Oradea (AIO), a declarat că municipalitatea nu are fonduri pentru monument, precum şi că societatea comercială clujeană a făcut o propunere care implică şi partea de manej, care trebuie să obţină şi avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din Cluj.

Un proiect de restaurare refuzat

La sfârşitul lunii decembrie 2010, Primăria Oradea a prezentat Consiliului Local (CL) Oradea un proiect prin care terenul de 3.000 mp reprezentând manejul ar fi fost dat în folosinţă gratuită Asociaţiei Religioase „Biserica Credinţei”, pe o perioadă de 30 de ani. Conform proiectului, asociaţia s-ar fi obligat să investească 750.000 de euro în refuncţionalizarea clădirii pentru a fi transformată într-un centru cultural multifuncţional, în interval de doi ani. Deoarece au existat îndoieli în privinţa activităţii asociaţiei, consilierii locali au votat împotriva proiectului, avansându-se ideea, la acel moment, că există interese ascunse în legătură cu suprafaţa de 3.000 mp a monumentului.

L-am contactat şi pe domnul Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor, cu intenţia de a cunoaşte mai multe lucruri despre acest caz. Domnia sa ne-a prezentat cu lux de amănunte cum stau lucrurile la Ansamblul Cazarma Husarilor.

1. Cum a ajuns monumentul în această stare de degradare?
În decursul anilor, în special după 1990, monumentul a fost abandonat şi nu s-au realizat intervenţii de consolidare şi conservare iar părţi din teren şi clădiri au ajuns proprietăţi private. Nici unul dintre proprietarii succesivi nu au luat măsuri pentru îmbunătăţirea stării clădirilor. În decursul anilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor precum şi instituţiile antecesoare au notificat proprietarii, privind statutul clădirilor precum şi obligaţiile ce le revin.

2. Ce aţi găsit în controlul efectuat în 2011 şi ce s-a realizat din măsurile pe care le-aţi cerut proprietarilor?

Este un ansamblu compus din trei corpuri de clădire cu trei proprietari diferiţi.

I. “Cazarma”/Spitalul

Principala clădire a ansamblului este într-o stare extrem de rea de conservare, fiind practic părăsită, abandonată de mai mulţi ani de către proprietarii succesivi. În prezent este neacoperită, şarpanta fiind aproape integral distrusă.

În anul 1999, o porţiune din zidul vestic al clădirii spitalului s-a prăbuşit; zidurile de compartimentare alăturate au fost dislocate, bolţile aferente s-au prăbuşit; s-au prăbuşit de asemenea planşeele unor încăperi de la etaj, tavanele unor încăperi de la etaj. Şarpanta s-a degradat rapid, ţiglele au dispărut, fapt ce a permis pătrunderea apei pluviale, care a afectat planşeul de lemn şi extradosul bolţilor. Clădirea este decopertată, lipsind învelitoarea. Tencuiala este căzută în cea mai mare parte, iar zidurile clădirii sunt fisurate.

II. Grajdurile

Din anul 1960 în fostele grajduri au fost amenajate birouri şi locuinţe şi au început recompartimentări interioare, care au schimbat aspectul iniţial al clădirii. Faţadele au o mare eterogenitate datorită numeroaselor intervenţii la ferestre, uşi şi zidării. Majoritatea uşilor şi ferestrelor au fost transformate şi mărite în ultimele două decenii. Faţadele au fost renovate, zugrăvite iar tâmplăriile sunt schimbate.

Pe parcelă – în curte există mai multe clădiri cu caracter industrial, depozite, hale etc, ridicate în decursul timpului – clădiri parazitare din punct de vedere al monumentului.

III. Clădirea fostului Manej

Stare de conservare foare rea. Pereţii sunt integri dar lipseşte acoperişul. În urma incendiului din anul 1999 acoperişul a fost distrus, prăbuşindu-se şi cele două pinioane ale aripilor scurte. Au fost înzidite unele ferestre.

În data de 28.01.2011 s-a întocmit procesul verbal de inspecţie împreună cu Inspecţia Judeţeană în Construcţii Bihor şi Administraţia Imobiliară Oradea la clădirea fostului Manej. S-au dispus mai multe măsuri printre care lucrări de conservare, întreţinere şi eliminarea construcţiilor parazitare. Restaurare şi consolidare conform prevederilor legale – termen până la 31.12.2012.

În data de 01.02.2011 s-a întocmit procesul verbal de inspecţie împreună cu I.J.C. Bihor la clădirea fostei cazărmi/spital. S-au dispus mai multe măsuri printre care lucrări de conservare, întreţinere şi eliminarea construcţiilor parazitare.

Restaurare şi consolidare conform prevederilor legale – termen până la 31.12.2012.

Până în decembrie 2011 s-au realizat: eliminarea elementelor şi construcţiilor parazitare, curăţirea amplasamentului, îndepărtarea vegetaţiei.

Proprietarul clădirii fostei cazărmi/spital a depus în octombrie şi decembrie 2011 o solicitare pentru consultare, privind un proiect de refuncţionalizare a zonei şi clădirilor. I s-a comunicat soluţia acceptată pentru ideea de proiect prezentată şi condiţionarea acestuia de restaurarea monumentului. Solicitantul urma să revină cu o nouă documentaţie şi cu actele administrative (concesiune, contract de parteneriat cu proprietarii învecinaţi afectaţi).

3. Care ar fi soluţiile ca monumentul să fie restaurat?
Soluţia pe care o întrevedem ar fi cea a unui parteneriat public – privat între proprietari, parteneriat care ar facilita accesarea de fonduri europene, dat fiind faptul că o entitate ca Primăria (unul dintre proprietari) ar avea toate atuurile în acest sens (fonduri, credibilitate, expertiză).

4. Înţeleg că în 2010 a existat o asociaţie interesată de acel monument, dar proiectul a fost refuzat de Consiliul Local deoarece au existat temeri cu privire la nişte interese ascunse. Care au fost aceste temeri şi cum ar fi putut fi ocolită legea pentru ca acest monument să nu fie restaurat ci să se întâmple altceva cu el?

În iulie 2010 Asociaţia Religioasă Biserica Credinţei, a solicitat o consultare pentru o idee de proiect – Reamenajarea, reabilitarea, refuncţionalizarea clădirii fostului Manej din cadrul ansamblului Cazarma Husarilor – care urma să ducă la reabilitarea acestuia. Proiectul nu a fost continuat. Nu cunoaştem cauzele refuzului Consiliului Local şi nici interesele ascunse, dacă acestea au existat. Din moment ce s-a solicitat o consultare la Comisia Zonală Cluj – Napoca a Monumentelor Istorice, nu pare să fi existat intenţia eludării legii.

Privind la nivelul întregii ţări pierderea unei clădiri ca Ansamblul „Cazarma Husarilor” din Oradea nu este o tragedie naţională, dar cu siguranţă pentru Oradea ar fi. Ar lăsa această urbe fără o parte din istoria ei, ar sărăci-o de un simbol care ar dispărea pentru totdeauna.