cultură şi spiritualitate
(Fragmente din „Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţi spusă de contemporani”, volum editat de Cătălin Cioabă)
VASILE SCÂNTEIE
Biblioteca lui Eminescu
Pe locul unde se ridică astăzi somptuosul colţ al clădirii hotelului Europa din Piaţa Unirii, era odinioară o casă veche, boltită, cu un cerdac în stil bătrânesc. Scările de piatră duceau la cel mai vechi local de petrecere, Cafeneaua Bruxel, local unde, nu o dată, Iaşul de altă dată venea să asculte cântecele din bătrâni, cu care duiosul Ionică Barbu uluise mintea şi inima cuconetului cult, vesel şi dornic de muzică. În urmă localul decăzuse; Cafeneaua Bruxel deveni staţia lăutarilor, pe unde cei cheflii îşi luam ţimbalagii şi scripcarii la petrecerile din afară de oraş.
Faţa acestei cafenele era dată [în] ultimul timp la mai mulţi anticari; rafturile vechi, mari şi urâte din colţul cel falnic, unde s-a jucat hora Unirii, miroseau întotdeauna a molii şi cărţi vechi, aşa încât nu puteai trece pe acolo fără să simţi o gâdilitură la nas, după care strănutai zgomotos.
Tip era şi anticarul Haim Şmelkes – ovreu bătrân, cu barba rară şi cu o pereche de ochelari ce umblau călare, când pe nasul său lătăreţ, când pe fruntea sa plină de pistrui. La târguit fireşte că nu ieşea niciodată păcălit şi muşteriii îl preferau pentru glumele şi anecdotele lui Cilibi Moise şi Herşcu Strapole, pe care numai anticarul Şmelkes ştia să le spuie frumos.
Eminescu, înainte de a scrie versurile
„…strunele sunt rupte şi maestrul e nebun”
stătea ore întregi lângă dulapurile şi tejghelele anticarului şi răsfoia cărţile vechi. Poetul cumpăra deseori cărţi, făcea trampă cu altele ce citise şi deseori rămânea dator parale.
Într-o zi, Eminescu, strâmtorat la pungă – ca întotdeauna de altfel –, veni să vândă anticarului trei cărţi greceşti de pe vremea gloriei bizantine.
De aceste cărţi greceşti nefericitul geniu vorbeşte cu atâta duioşie în nemuritoarele pagini din filosofica şi mistica nuvelă Sărmanul Dionis.
Îl încurcase atât de rău cu datoriile, încât evreul căută un mijloc de a nu mai avea daraveri cu Eminescu.
— Îs vechi, prea vechi cărţile, ş-apoi greceşte aşa pocită cum îi aici nimeni nu mai pricepe. Zău, nu-s pentru mine cărţile. Ş-apoi mi-am pus de gând să nu mai cumpăr decât cu hurta, biblioteci întregi; cu bucata-i goală sărăcie.
— Păi dacă nu cumperi decât biblioteci întregi, zise Eminescu, cumpără-mi aceste trei cărţi; ele formează întreaga mea bibliotecă.
Îi plăcuse lui Şmelkes anticarul gluma poetului şi i-a cumpărat cărţile.
________________
[O răzbunare]
Eminescu, pe când şedea într-o mansardă a caselor Uby Succesori din Iaşi, avea o vecină, în acelaşi gang, uşă în uşă, o pianistă, anume d-ra Dawson, o englezoaică bătrână şi sentimentală, care toată ziua cânta muzica clasică şi se acompania singură cu vocea la pian.
Eminescu, care obişnuia să nu iasă zile întregi din casă, era osândit să asculte cât e ziua de lungă vocea piţigăiată şi miorlăitoare a bătrânei pianiste.
Din zorii zilei d-ra Dawson deschidea ferestrele şi uşa şi Eminescu era trezit de prelungite tirade: Aaaa… Oooo… cari se repetau din ce în ce mai fortissime.
Pe lângă uşa poetului se oploşise un biet câine, care trăia din mila proletarilor ce stăteau în acelaşi gang cu Eminescu.
Până şi dobitocul ciulea nervos urechile, trezit dis-de-dimineaţă de muzica d-rei Dawson.
Eminescu observă cum câinele cască prelung şi îşi manifestă supărarea scoţând un lătrat mânios.
Faptul acesta a sugerat lui Eminescu o răzbunare împotriva turbulentei sale vecine.
După o osteneală de câteva zile, câinele era dresat pentru răzbunare: îndată ce d-ra Dawson începea să cânte, Eminescu deschidea şi el uşa mansardei sale şi, cu un baston-baghetă în mână, dirija câinele său, care, după ce se punea sluj, începea să-l latre după tactul muzicei.
Schelălăia bietul câine, că-ţi venea să apuci câmpii, şi duetul dintre vocea de contraaltă a d-rei Dawson şi câinele tenor, aceste două voci atât de muzicale, putea dispera şi pe cel mai profund wagnerian.
Enervată, d-ra Dawson înceta să cânte şi închidea uşa disperată de înfiorătoarele urlete ale câinelui.
Iar, la Sf. Gheorghe182, Eminescu a scăpat de clasica sa vecină.
____________________
CORNELIU BOTEZ
Eminescu şi vânturătorii de vorbe
D-nul I. B., profesor de limba română în Bucovina, fusese unul dintre cunoscuţii lui Eminescu la Viena. D-nul B. avea însă slăbiciunea multora, de a plictisi pe amicii săi cu pledoarii lungi asupra celor mai neînsemnate chestiuni.
Întâlnindu-l odată pe Eminescu singur într-o cafenea, începu, după obiceiul său, să-i ţină discursuri plicticoase. Eminescu, ca să se mântue de el, îşi scoase frumuşel căciula de pe cap, o puse pe masă lângă B, şi zicând: „Acum mai vorbeşte şi căciulei mele…“ părăsi pe plicticos.
Mărinimia lui Eminescu
Între berăriile frecventate de Eminescu în timpul din urmă la Bucureşti, era şi cunoscuta grădină „La Purcel“. Aci veni odată un cerşetor, a cărui particularitate era o chelie complectă. Întinzând mâna şi spre Eminescu, acesta îşi scoase imediat pălăria, i-o dete cerşetorului, zicându-i: „Ţine, mă, pălăria asta şi-ţi acoperă capul, eu am păr de ajuns!…“ Şi cerşetorul plecă fericit de primirea darului neaşteptat.
____________________
NICOLAE ZAHARIA
Zâmbetul lui Eminescu
[…] Zâmbetul mai cu seamă are o mulţime de nuanţe, după care, dacă le înţelegi, te poţi călăuzi în aprecierea valorii morale a unui om şi a stării lui sufleteşti şi, îndeosebi, a stării lui afective.
Oamenii a căror fizionomie este ca de marmură, care o păstrează pururea neschimbată, în orice împrejurări s-ar afla, sunt cei mai periculoşi, căci de regulă dânşii ascund sub ea un suflet necurat, pentru dovedirea căruia ţi se cere multă experienţă, multă documentare.
Cu totul altfel sunt cei cu fizionomia deschisă, cei din a căror întreagă înfăţişare se desprinde o atmosferă plină de sinceritate şi bunătate. Ochii lor sunt adevărate ferestre ale sufletului, prin care dânşii îşi exprimă curatul lor fond sufletesc.
Astfel a fost Eminescu. Ceva caracteristic şi permanent în fizionomia lui a fost surâsul său blând, sincer, sceptic, amar şi dispreţuitor. Cei care nu sunt destul de cunoscători în ale fizionomiei vor obiecta că un surâs nu poate să exprime atâtea nuanţe sufleteşti; însă, cu toate acestea, le exprimă, dacă nu pe toate deodată, dar alternativ, şi pe multe dintre ele, chiar permanent şi simultan.
Acest surâs al lui Eminescu era o însuşire înnăscută, moştenită probabil de la mama sa, după cum rezultă din descrierea fizionomiei acesteia, publicată la începutul biografiei poetului. […]
La Eminescu se observă particularitatea că, deşi căuta să ascundă cele ce se petrece în adâncul sufletului său, ele se oglindeau adesea pe fizionomia sa şi multe dintre ele se exprimau prin surâs.
Şi adesea, stări sufleteşti care la alţii se manifestă prin lacrimi la dânsul se exprimau într-un surâs, sub care se ascundeau lacrimile şi amărăciunea
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius