cultură şi spiritualitate
Consemnând momentul deosebit al susținerii tezei de doctorat de către părintele Lucian Petroaia, la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București (10 decembrie 2009), făceam trimitere la numele unui sfânt martir: Lucian din Samosata-Siria, preot în Nicomidia, pe vremea împăratului Dioclețian.
Sinaxarul consemnează despre el că, aruncat în temniță pentru mărturisirea credinței creștine, a făcut din pieptul său prestol (altar), pe care cei din celulă au săvârșit Sfânta Liturghie și s-au împărtășit. A fost ucis la anul 311 d.Hr. Spuneam atunci că din Liturghierul românesc - ales ca temă de doctorat - părintele Lucian Petroaia a făcut altar din inima sfinției sale pentru fiecare cuvânt cu rezonanță sacră, descoperit în variantele acestei sfinte cărți, altar pe care, slujindu-I lui Dumnezeu, i-a adus deopotrivă prinos de evlavie și limbii române. De altfel, cred că nu greșesc afirmând mereu că cine iubește cartea veche - iar la noi ea are un caracter eminamente sacru - îi va atinge scoarțele și filele, măiestrit împodobite cu evlavia cu care ar atinge sfinte moaște. Și aceasta voi încerca să ilustrez aici, prin mărturia unei lecturi cu sufletul. Ofranda de evlavie acoperă deopotrivă și memoria truditorilor asupra acelor „relicve” sacre, cinstindu-i - poate cu asupra de măsură anul acesta, desemnat de Patriarhia Română drept An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești.
Lucrarea, publicată în Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos în 2014, îl plimbă pe cititorul intuit mai sus prin nu mai puțin de cinci veacuri de evoluție a acestei opere culturale și literare - de utilitate în principal cultică (dacă vreți, cultuală), care este Liturghierul, piesă de bază pentru săvârșirea slujbei Sfintei Liturghii în Biserica Ortodoxă. Etapizarea variantelor în funcție de momentele-cheie ale actului liturgic ca atare - dar ținând cont și de valoarea lingvistică și literară a textului, pe care le-a cunoscut Liturghierul folosit în Biserica noastră de-a lungul timpului - va influența cititorul neimplicat în vreo funcție sacerdotală să se simtă cucerit de valoarea textului, care are, prin aceste valențe, darul de a te provoca să-l urmărești ca pe un personaj viu, cu care se poate chiar dialoga sau, oricum, intra în comunicare și comuniune de rugăciune și de frumusețe, deopotrivă.
Din lipsă de spațiu, oferim doar câteva repere din istoria Liturghierului evocate de autor:
a) „Protoliturghierele” creștine - din perioada apostolică și postapostolică; reținem aici mențiunea despre Cina cea de Taină drept Prima Liturghie instituită de Însuși Mântuitorul!
b) Scrierile scriitorilor creștini din secolele I-III, care redau viața creștină, fiind adevărate abecedare de credință (pentru catehumeni), manual (pentru neofiți), îndrumătoare morale; colecții de psalmi, imnuri creștine, considerându-le astfel drept primele liturghiere apostolice ale Bisericii!
Din perioada postapostolică reținem între scrierile părinților apostolici: DIDAHIA (Învățătura celor 12 Apostoli), care consemnează fidel rugăciunea Tatăl nostru. Pentru marea frumusețe literară, cităm rugăciunea rostită asupra pâinii, în cadrul ritualului Sfintei Euharistii: „Îți mulțumim Ție, Părintele nostru, pentru sfânta vie a lui David, sluga Ta, pe care ne-ai făcut-o nouă cunoscută prin Iisus Fiul Tău… După cum această pâine frântă era împrăștiată pe munți și fiind adunată a ajuns una, tot așa să se adune Biserica Ta, de la marginile lumii, în Împărăția Ta…” (PSB - Scrierile Sfinților Apostoli - Învățătura celor 12 Apostoli) (s.n.).
Impresionantă este motivarea cu nuanță de inocentă vinovăție, lucid asumată, a unui traducător anonim, privind unele inexactități de traducere: „…nu sau putut aceale kuvinte nici întrun kip asă tălmăci tokma drept după putearea lor pre Limba noastră, căci este puțină (săracă n.n.!). (…) nam vrut a mikșora sfintele kuvinte ale Dumnezăieștii Liturghii, după neputința limbii noastre, căci (atenție!) nu este kazanie sau istorie sfânta liturghie (…)” (de semnalat faza absolut incipientă și de aceea ciudată, dar perfect inteligibilă, a ortografiei limbii române la acea vreme).
Trecând prin edițiile de referință ale Liturghierului, autorul le descrie și comentează, dar nu în tonalitatea rece, pur academică, ci cu aceeași empatie cu care, desigur, se vor fi aplecat atunci asupra filelor ieșite de sub teascuri, privirea și sufletul ostenitorilor începători într-ale tainelor Galaxiei Guttenberg. Slujitor profund dăruit al Altarului, părintele Lucian Petroaia se va fi aplecat asupra volumelor cercetate, impresionant de multe!, le va fi atins și deschis - cu „frică și cutremur!”, nu doar pentru fragilitatea propriu-zisă a pieselor respective!, ci și cu evlavia cu care săvârșește Taina Sfintei Euharistii… Acest duh transpare din descrierea fiecărui detaliu - de cuvânt, de literă, de ornament - făcând din lectura lucrării o adevărată delectare și tainică asimilare a subtilităților de sens și observație.
Lucrarea fixează în memoria cititorului treptele esențiale ale evoluției Liturghierului, prin invocarea numelor celor care l-au scos pentru prima dată la lumina tiparului. Sunt nume sacre, unele chiar la propriu. Deschizător de drum, ieromonahul Macariemarchează momentul de început al tiparului pe teritoriul românesc (chiar dacă în limba slavonă - 1508); îi urmează Diaconul Coresi (1570). În continuare, observăm că celelalte două dintre edițiile de referință ale Liturghierului în limba română se datorează strădaniei și priceperii a doi ierarhi trecuți din pomelnic în Sinaxar, dar ale căror sfinte moaște încă n-au ieșit, din păcate, la lumină. Până la aflarea lor - cu voia lui Dumnezeu! - putem spune că acești Sfinți Părinți ai Bisericii noastre ne‑au lăsat, totuși, un alt fel de relicve, deopotrivă sacre: cărțile de cult - Liturghierul și Psaltirea în versuri (Sfântul Mitropolit Dosoftei - 1679) și Liturghierul - în forma aproape integral folosită și astăzi! (Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul - 1713).
Se va spune că o teză de doctorat - deci o lucrare axiomatic științifică - poate interesa doar pe specialiștii în materie: în cazul de față, lingviști, istorici literari și liturgiști. Într-o oarecare măsură, așa este. Dar, în cazul tezei de doctorat a părintelui Lucian Petroaia: Liturghierul, tezaur de cultură și spiritualitate ortodoxă, lucrurile implică și o aplecare din unghiul celui împătimit iubitor de frumuseți, care țin nu doar de exactitatea științifică, ci deopotrivă (sau mai cu seamă!) de evidențierea unorsubtilități ideatice de înaltă abordare spirituală și incontestabilă valoare literară.
Invocarea și analiza exhaustivă a momentelor intermediare sau a celor următoare, până la zi, atestă capacitatea majoră a autorului de cuprindere și stăpânire a materialului studiat. La această concluzie adăugăm mențiunea specială asupra bibliografiei parcurse, a cărei bogăție aproape că sperie (evident, pe cititorul de rând).
Ar fi mult mai multe de spus despre această lucrare. Dar, în loc de concluzie, s-ar putea exprima totul printr-o metaforă mai amplă (poate alegorie?!). Spuneam că, în cartea părintelui prof. dr. Lucian Petroaia, LITURGHIERUL ROMÂNESC este PERSONAJ! Dar să precizăm: cel care, pentru noi, cei de azi, e „bătrânul Liturghier”, în mod paradoxal, în acest studiu, este, pe rând: prunc (1508), apoi copil „brudiu”(fraged, minor - cf. DAR), adolescent și, în sfârșit, tânăr - „la măsura bărbatului desăvârșit”. Apoi? Ei bine, apoi, nu cumva a-nceput să dea înapoi (ca noi, oamenii)? Poate! Surprind, desigur, acele tentative ale unei pretinse actualizări a limbajului, în edițiile mai noi ale cărților de cult… Nu mai lipsesc într-adevăr cuvintele, ci cuvintelor le lipsesc uneori înțelesurile potrivite, agresate și înlocuite prin variante seci, prea diurne, fără duh poetic, sărăcite de acea strălucire de aur vechi și mai ales îndepărtându‑te adeseori de starea de rugăciune. De aceea, cred cu tărie că lucrări asemenea celei atât de succint comentate aici - vor mai fi existând și altele, desigur! - e păcat să rămână în rafturile librăriilor, la sectorul carte științifică (chiar dacă ele asta sunt!), sau ale bibliotecilor de înaltă specializare.
O astfel de lucrare s-ar cuveni prezentată la cursurile facultăților de profil (filologie-litere), inclusă în bibliografia obligatorie, dar și în liceele umaniste, predată la clasele ultime, de către profesorii de limba română. Desigur, cu condiția ca aceștia din urmă să vibreze ei înșiși la asemenea valori, să-și ofere cu bucurie câte „un regal” prin lectura unor astfel de pagini, sigur pricinuitoare de liniște, de bucurie înaltă și totodată profund hrănitoare spiritual.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius