Multi dintre voi ati auzit de Mandravela, raspantia blestemata, situata la intretaierea a trei drumuri, unul care ducea la casa de nebuni a lui Obregia, altul la puscaria Vacaresti si altul la cimitirul Bellu. Nu atat de multi stiti ca raspantia cu pricina, in zona Piata Sudului de astazi, mai era celebra si pentru carciuma lui Costica Alexandrescu, unde petreceau cheflii din toate categoriile sociale, locuitori ai mahalalei, oameni cu stare, dar si detinuti proaspat eliberati de la Vacaresti. Costica si bodega lui, ba chiar si frate-sau, Vasile, au imprumutat numele raspantiei, Mandravela, de toata lumea ajunsese sa-i stie dupa acest cuvant, un regionalism care evoca o intriga sau o minciuna. Pare-se ca le-a purtat noroc, pentru ca in 1937, familia Alexandrescu ajunsese sa detina aproape 50.000 mp de teren, pe dreapta soselei Oltenita, cum vii dinspre Bellu.
Cam cat de bine ii mergeau afacerile lui Costica Alexandrescu Mandravela?
Pai, sa vedem. In 1925 s-a asociat cu alti comercianti si proprietari de terenuri din comuna Serban-Voda si a infiintat o banca. In acea perioada, insa, numarul de banci din tara si mai ales din Bucuresti, era in continua crestere. Ca sa va faceti o idee, in toata tara functionau atunci in jur de 1000 de banci.
Banca lui Mandravela si a asociatilor lui (J. Davidescu-capitan proprietar, G. Pantazescu-inginer comerciant, P. Iordanescu-proprietar, Gh. Marinescu-proprietar, Gr. Dutulescu-proprietar si G. Iordanescu-proprietar) se numea Banca Funciara a Romaniei, cu sediul in comuna Serban-Voda Ilfov.
http://bercenidepoveste.ro/wp-content/uploads/2016/05/mandravela-1925-768x487.jpg 768w, http://bercenidepoveste.ro/wp-content/uploads/2016/05/mandravela-19... 842w" sizes="(max-width: 842px) 100vw, 842px" />
In anul 1931 il regasim pe Costica Mandravela tot in postura de bancher, de data aceasta in calitate de presedinte al consiliului de administratie si administrator delegat al Bancii Romania. Surprinzator insa, desi fusese numit in aceasta pozitie in luna august, monitorul oficial din septembrie acelasi an ii mentioneaza demisia. Financiar, lucrurile nu stateau chiar asa de rau pentru afaceristul nostru bercenar, pentru ca dupa numai cateva luni solicita o autorizatie pentru parcelarea pentru constructii a unuia din terenurile sale, mai exact cel situat in unghiul format de soseaua Oltenita cu soseaua Berceni, pe partea stanga a soselei Berceni, pe o suprafata de cca. 14000 mp.
Dupa anul 1932 incep sa vina necazurile. Despre ele va voi povesti insa intr-unul din articolele urmatoare.
Surse: Monitorul Oficial din datele 29 oct. 1925, 13 aug. 1931, 28 sep. 1931, 21 feb. 1932, 10 mai 1937
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius