altmarius

cultură şi spiritualitate

Caragiale şi Brâncuşi de Pavel Şuşară

http://www.romlit.ro/caragiale_i_brncui2

articol publicat in numarul 4 / 2002 al revistei "Romania Literara"

@Pavel Susara

 


Cu patru ani înainte de a primi propunerea Ligii Femeilor din Gorj, reprezentată prin Arethia G. Tătărăscu, de a realiza un monument al eroilor la Tîrgu Jiu, Constantin Brâncuşi primeşte, în februarie 1931, o propunere a ploieştenilor de a-i ridica un monument lui I.L. Caragiale, monument care urma să fie amplasat în faţa liceului cu acelaşi nume. Brâncuşi acceptă cu un entuziasm implicit această comandă, şi acest lucru poate fi dedus cu uşurinţă din înseşi condiţiile pe care sculptorul le pune comanditarilor: să-i lase o libertate nelimitată în ceea ce priveşte concepţia lucrării, să-i acorde un timp rezonabil spre a-şi putea duce lucrul la bun sfîrşit şi, în al treilea rînd, să i se trimită înformaţii amănunţite - planuri, măsurători etc. - asupra spaţiului de amplasare. Ca şi alte proiecte similare, monumentul Spiru Haret, monumentul Goga sau Templul din Indore, şi monumentul Caragiale rămîne o simplă reverie de o clipă. Folclorul evenimentului pune eşecul, pe de o parte, pe seama insistenţei pisăloage cu care Brâncuşi solicita tot felul de amănunte legate de ambient şi de vecinătăţi, ceea ce pentru ploieşteni era insuportabil, dar şi, pe de altă parte, pe insistenţa celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce, pentru Brâncuşi, era inacceptabil şi ofensator. Pălăria putea fi un element de compoziţie rezonabil pentru un retor ca Baraschi (a se vedea rezultatul mai mult decît modest din Piaţa Caragiale!), însă în nici un caz pentru elipticul Brâncuşi, a cărui specialitate nu era, totuşi, creaţia vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puţin anecdotic, se pune, de la sine, o întrebare elementară: cum de acest Brâncuşi, împins de către garnizoane întregi de hermeneuţi extatici în cele mai adînci peşteri platonice şi în cele mai înalte levitaţii budiste, nu s-a gîndit să-i facă un monument colegului său Mihai Eminescu, partener legitim de tremol metafizic, şi s-a lăsat sedus cu o uşurinţă atît de suspectă, cu o slăbiciune de refuz acceptabilă doar la o curtezană, de ochiul bulimic al lui Caragiale şi de limba lui robespierriană. Poate fi socotită această alăturare Brâncuşi-Caragiale, o simplă problemă contractuală, un episod care-i priveşte exclusiv pe un comanditar şi pe un prestator de servicii sau, în spatele banalei întîmplări se ascunde ceva mult mai adînc şi mai greu de surprins la o privire fugară? Aşa cum ar fi o compatibilitate structurală, de pildă. întorcîndu-ne puţin în timp şi reconsiderînd anumite fapte, aparent irelevante (nerăbdarea cu care studentul Brâncuşi aştepta, prin anii 1898-1901, apariţia Moftului român nu este chiar lipsită de semnificaţie), putem constata că relaţia sculptorului cu spiritul lui Caragiale era mult mai veche şi mai nuanţată decît ar da de înţeles doar episodul monumentului de la Ploieşti. Dar în ciuda acestui fapt, la o analiză globală, Constantin Brâncuşi pare mai curînd o personalitate de tip eminescian, a cărui operă se dezvoltă organic, îşi înfige adînc rădăcinile în soluri imemoriale, în substraturi etno-arheologice şi esoterico-metafizice, aspirînd evident spre lumea glacială şi pură a nordului, spre acea lumină incoruptibilă a Walhalei. Solitudinea brâncuşiană însăşi, cu decorul ei arhaizant, cu mişcările ceremoniale şi cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde şi ea unui anumit eminescianism generic şi unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate şi cu enorma capacitate civilizatoare, prometeică, aceea de a redimensiona lumea prin reconstrucţia limbajului, sunt fatalităţi ale geniului pe care nimeni nu le poate contesta. Şi totuşi, privit cu mai multă atenţie, Constantin Brâncuşi este mai aproape de Caragiale, iar absolutul lui este un enorm parcurs printre relativităţi. El priveşte lumea secvenţial, depăşeşte etapă cu etapă stadiile ei diverse, pentru ca, finalmente, întregul să se articuleze caragialesc, prin logica lui internă, şi nu eminescian, prin apriorismul proiectului. Faţă de patetismul existenţei eminesciene, faţă de zbuciumul lui grav, de turbulenţele şi de dramele asumate fiziologic şi moral în acelaşi timp, Brâncuşi este un histrion, o fire hîtră şi cîrcotaşă, un primitiv de circumstanţă şi un contemporan eficient şi lucid al timpului său. Ceea ce, însă, îl apropie fundamental de Caragiale, este antiretorismul său. Faţă de imensa retorică eminesciană, de viziunile lui eruptive şi aluvionare, Brâncuşi, asemenea lui Caragiale, este eliptic şi nonfigurativ. La fel cum cele mai imprevizibile proze caragialeşti sunt absolut nondiscursive, viziuni în epură, semne ale unei lumi desubstanţializate şi salvate in extremis, lume care trăieşte la rîndu-i, într-un mod surprinzător, nu prin reverberaţii descriptive, ci prin vidul care se instalează între zvîcnirea a două înterjecţii, şi lucrările de maturite ale lui Brâncuşi, în special Păsările în văzduh, dar şi Cocoşul, Peştii şi Coloanele, se dematerializează, înving gravitaţia newtoniană şi experimentează, cu toate riscurile pioneratului, relativitatea einsteiniană. Şi oricît ar părea de ciudat, pînă şi denunţul, uneori cu un sens punitiv explicit, se regăseşte în egală măsură în opera lui Caragiale şi în aceea a lui Brâncuşi. Dacă cel dintîi sancţionează mecanica istorică şi mimesisul social, abuzul memoriei de grup şi destructurarea, pînă la abstracţiune, a existenţei individuale, cel de-al doilea denunţă stereotipia privirii şi mimesisul estetic, tirania memoriei muzeificate şi impostura orgolioasă a formelor redundante. Iar dincolo de toate acestea, şi chiar dincolo de orice întîlnire în spaţiul vreunui proiect cum a fost cel ratat din pricina pălăriei, opera celor doi mari artişti mai are ceva în comun: haloul ei metafizic. Dar şi la Caragiale, şi la Brâncuşi, acesta este o consecinţă legitimă, şi nu o premisă chinuitoare.

 

Vizualizări: 51

Comentariu publicat de silvian dobre pe Iulie 26, 2011 la 10:04pm
Foarte interesant !!Multumim frumos !!!
Comentariu publicat de Lucian Gruia pe August 3, 2011 la 3:43pm
Superb

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

203 state 

(ultimul: Cabo Verde)

Numar de steaguri: 265

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 39

1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA CASA CĂRȚII

https://www.casacartii.ro/editura/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/noutati/filtre/edituri/polirom/

25. DAFFY'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor