Călugări români, "acasă" la Sfântul Francisc

[altmariustotal catolic]

Papa Francisc va fi al doilea suveran pontif care vine în România, la două decenii de la călătoria istorică a lui Ioan Paul al II-llea. Digi24 dedică un proiect editorial special vizitei Sanctităţii Sale: reportaje speciale, documentare, mărturii emoţionante în exclusivitate. Răspundem astfel motoului ales pentru această vizită: "Să mergem împreună!"

Cardinalul argentinian Bergoglio este primul papă care şi-a ales numele Francisc de la Sfântul Francisc de Assisi. Grija lui pentru cei săraci, pentru cei marginalizaţi îl apropie foarte mult de profilul sfântului. La Assisi, "acasă" la Sfântul Francisc, trăiesc mai mulţi călugări veniţi din România. Îi cunoaştem şi noi într-un reportaj realizat de Sanda Nicola.

- Suntem 50 de fraţi din 20 de ţări, dintre care cinci suntem români, spune preotul Andrei.

- De unde proveniţi?

- Din Luizi-Călugăra, Bacău, unde majoritatea suntem catolici, dacă nu chiar toţi, spune părintele Emanuel.

Sfântul care a primit stigmatele lui Iisus

Sanda Nicola, jurnalist Digi24: Suntem în inima Italiei, la Assisi, unde în urmă cu peste 800 de ani s-a născut primul Sfânt care a primit stigmatele lui Iisus. Balconul Rugăciunilor nu e deschis vizitatorilor. Doar fraţii conventuali care trăiesc aici au acces la vederea asta superbă: dealurile Umbriei şi biserica Maria a Îngerilor, locul în care a fost întemeiat ordinul franciscan.

Sanda Nicola stă de vorbă cu preotul Ioan Horvat.

- V-aţi imaginat când eraţi copil că o să ajungeţi atât de departe?

- În niciun caz....

Sfântul Francisc, băiatul de negustor devenit călugăr la 24 de ani

Esenţa franciscanismului este legământul faţă de cei săraci şi marginalizaţi. Francisc de Assisi era un tânăr băiat de negustor, copil "de bani gata" cum am spune azi. Tânărul - şi neliniştit, şi risipitor - trece printr-o convertire radicală la 24 de ani şi se va pune pentru tot restul vieţii în slujba celor nevoiaşi. A devenit un călugăr smerit, evlavios, iar de 800 de ani încoace se spune despre el că dintre toţi sfinţii s-ar fi apropiat cel mai mult de modelul lui Iisus.

Până în martie 2013, niciunul dintre cei 265 de papi nu şi-a ales nume de pontif Francisc. Iezuitul Jorge Mario Bergoglio a ales să fie Francisc I, iar lumea întreagă s-a întrebat atunci dacă nu cumva ăsta e un semn că Biserica are nevoie urgentă de reformă şi trebuie sa refacă legământul cu cei defavorizaţi.

Liderii cărora le pasă, premiaţi de franciscani

În liniştea conventului înconjurat de atâta tihnă şi frumuseţe, e greu de crezut că franciscanii păstrează o legătură atât de strânsă cu lumea, încât să fie nişte activişti civici. Dar fără să cunoască actualitatea, nu şi-ar putea împlini datoria faţă de oamenii pe care îi slujesc. Îi preocupă suferinţa celor vulnerabili, le susţin cauza şi intră in dialog cu liderii politici pentru a găsi soluţii. Şi, anual, Ordinul franciscan conferă o importantă distincţie unui lider care promovează politici de incluziune şi solidaritate. Cancelarul german Angela Merkel a luat premiul anul trecut, pentru felul în care a gestionat criza refugiaţilor. Anul acesta laureatul a fost Regele Abdullah al Iordaniei.

"Noi i-am cerut regelui Abdullah II bin al-Hussein, membru al haşemiţilor, familia regală din Iordania, cea mai veche din lumea islamică, să accepte un semn de recunoaştere din partea noastră", explică preotul Mauro Gambetti, custode al conventului de la Assisi.

- Regele Iordaniei a fost premiat pentru pace, în Iordania sunt refugiaţi, în jur de 800 de mii de refugiaţi. Şi el, principele, şi Regina au făcut tot ce se poate, spune preotul Andrei Ficău.

- Cât de important este pentru Ordinul Franciscan să nu trăiţi izolaţi?

- Suntem un loc al păcii. Cei care au luptat pentru pace trebuie să fie premiaţi.

- Deşi suntem fraţi din toate ţările, discutăm despre toate, Brexit, completează preotul Emanuel Chiricheş.

Trei sunt ordinele religioase catolice care urmează calea deschisă de Francisc de Assisi: Primul Ordin îi cuprinde pe fraţii numiţi minori, minorii conventuali şi capuccini. Al doilea ordin, al Clarisselor, este destinat călugăriţelor şi a fost instituit de Sfânta Clara din Assisi. În vreme ce al treilea Ordin, al franciscanilor terţiari, este pentru oricine care vrea şi poate să trăiască în acord cu virtuţile propuse de Sfântul Francisc. Sunt cam 450 de mii de oameni în ordinul terţiarilor franciscani.

Călugări români în conventul de la Assisi

Cinci milioane de turişti ajung in fiecare an la Assisi şi, adesea, primul contact al pelerinului este cu părintele Ciprian. E de mult timp aici şi s-a deprins să-i deosebească dintr-o privire pe vizitatori de pelerini. Oameni de pe tot globul vin aici pentru rugăciune la mormântul Sfântului ori doar pentru a admira picturile lui Giotto, Cimabue, Simone Martini sau Pietro Lorenzetti. Dar nici unii, nici ceilalţi nu pleacă dezamăgiţi.

- Eu sunt din 2010, spune preotul Ciprian Ban. Scade de la an la an, din motive financiare, pelerinul de zi.

Universalitatea sfântului Francisc de Assisi e dovedită şi de multitudinea de limbi vorbite în jurul tău când păşeşti prin bazilică.

Ca peste tot în Italia, românii sunt numeroşi şi în Umbria, regiune cu capitala la Peruggia. Ştiu despre prezenţa călugărilor franciscani din zona Bacăului la Assisi şi vin să-i caute.

Misionarii franciscani au ajuns în regiunea ţării noastre încă de la începutul procesului de expansiune franciscană, adică din timpul vieţii sfântului Francisc de Assisi. Documentul oficial care atestă acest lucru este o bulă papală, emisă de papa Grigore al IX-lea in anul 1239 în care franciscanilor le era cerut să meargă în misiune la bulgari, valahi şi cumani. 800 de ani mai târziu, călătoria se face în sens invers, iar 5 călugări franciscani români stau de veghe astăzi la mormântul Sfântului Francisc.

Urmăriţi în materialul video de pe www.digi24.ro dialogurile Sandei Nicola cu călugării români întâlniţi la conventul franciscan din Assisi.

Preluare DIGI24.ro