Sfantul Sava a trait in vremea imparatului Teodosie cel Mic (403-450). Era originar din Capadocia, iar parintii lui se numeau Ioan si Sofia. La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care il trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din minunile sale amintim ca prin rugaciunea lui a izvorat apa in locuri fara de apa. A fost trimis ca sol la Constantinopol, de patriarhii Ierusalimului. Dupa multi ani de nevointe si nespuse bucurii duhovnicesti, Sfantul Cuvios Sava a avut o vedenie dumnezeiasca: a cunoscut data trecerii sale la cele vesnice. Culcandu-se in chilia sa, a chemat pe toti parintii si fratii si le-a dat sarutarea cea mai de pe urma, punandu-le egumen in locul pe Melit. Acestuia i-a poruncit sa pazeasca fara vatamare toate asezamintele manastirii date de dansul. Apoi au trecut patru zile fara sa guste ceva si sa vorbeasca cu cineva. Astfel, sambata seara, cerand Preacuratele Taine si impartasindu-se, a zis cuvantul cel mai de pe urma: "Doamne, in mainile Tale imi dau duhul meu". Si asa s-a savarsit in ziua de 5 decembrie 532. Cuviosul Sava a murit la varsta de 94 de ani. In secolul al XII-lea, trupul Sfantului Sava a fost luat de cruciati si dus in Venetia. Acesta a fost adus inapoi in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit abia dupa intelegerea dintre Papa Paul al VI-lea si Patriarhul ortodox grec Atenagora, in cadrul vizitei papei in Tara Sfanta, in anul 1965.
Mai multe informatii despre Sfantul Sava cel Sfintit
Sfantul Sava cel Sfintit
Sfantul Sava cel Sfintit s-a nascut la inceputul secolului al V-lea, in jurul anului 438, in vremea imparatului Teodosie cel Mic (403-450), in localitatea Mutalasca, din regiunea Capadocia (Turcia de astazi).
Parintii sai, Ioan si Sofia, l-au crescut pe sfant pana la varsta de cinci ani, dupa care, lasandu-l in grija unui unchi, au plecat, pentru o vreme, in Alexandria, tatal sau fiind comandant militar. La varsta de opt ani, sfantul a imbratisat viata monahala, intrand in Manastirea Sfantul Flavian, aflata in apropiere, unde s-a nevoit vreme de zece ani. Cand s-au intors parintii sai, desi cautau sa-l faca sa se intoarca acasa, sfantul a ales sa continue viata monahala.
Cand a implinit varsta de optsprezece ani, insa, Cuviosul Sava a calatorit la Ierusalim, iar de acolo la manastirea condusa de Sfantul Eftimie cel Mare, praznuit in data de 20 ianuarie, care l-a povatuit catre Cuviosul Teoctist, care conducea o manastire de obste, pentru a se deprinde cu ascultarea, cu smerenia si cu celelalte fapte sfinte.
Se spune ca, atunci cand l-a vazut, Sfantul Eftimie l-a numit pe acesta "copil batran", fiind tanar cu varsta, dar batran cu intelepciunea si traiul. Sfantul Sava a trait in manastirea condusa de Cuviosul Teoctist pana la varsta de 30 de ani.
Dupa adormirea Cuviosului Teoctist, succesorul sau a binecuvantat dorinta Sfantului Sava de a se zavora intr-o pestera. Doar in zilele de sambata el isi parasea pestera si venea in manastire, pentru a participa la Sfanta Liturghie si a manca impreuna cu fratii. Dupa o vreme, primind binecuvantare, Cuviosul a renuntat sa mai vina in manastire, ramanand in pestera vreme de cinci ani.
Atat in timpul vietuirii in obste, cat si dupa aceea, cand s-a nevoit in pestera, Sfantul Sava s-a aflat sub purtarea de grija a Sfantului Eftimie. In ultimii ani, parintele sau duhovnicesc incepuse sa il ia cu sine, in adancul pustiei, unde se intalneau o singura data pe an, petrecand impreuna o perioada, inainte de Sfintele Pasti.
Cand parintele sau a adormit in Domnul (+473), Cuviosul Sava cel Sfintit s-a retras intr-o pestera aspra, langa Manastirea Sfantul Gherasim de la Iordan. In anul 478, sfantul s-a asezat intr-o pestera de pe stancile vaii Kedron, undeva la sud-est de Ierusalim. Mai apoi, in anul 491, patriarhul Salustiu al Ierusalimului l-a hirotonit preot, iar in anul 494, acelasi patriarh l-a randuit arhimandrit, cu autoritate peste toate manastirile din Palestina.
Nu dupa multa vreme, el a devenit povatuitor si invatator al multor calugari si pustnici. Tot mai multi ucenici au inceput sa se adune in jurul sau, cautand viaţa monahiceasca. In jurul pesterii sale s-a dezvoltat actuala manastire, care ii poarta numele: Lavra Sfantului Sava cel Sfintit.
Cuviosul a intemeiat cateva manastiri, savarsind minuni si tamaduind multi bolnavi si demonizati.Sfantul Sava cel Sfintit a alcatuit prima regula tipiconala pentru slujbele bisericii, numita apoi "Tipicul Sfantului Sava", acceptata de toate manastirile din Palestina, iar apoi, de manastirile ortodoxe din intreaga lume.
Sfantul Sava cel Sfintit a luptat pentru apararea dreptei credinţe, impotriva miscarilor monofizita si origenista. Deoarece era cunoscut si iubit de patriarhii din Ierusalim, el a fost trimis de doua ori in cetatea Constantinopol, in anii 511 si 531, pentru a mijloci catre imparati Anastasie si Iustinian I, spre a-i convinge sa se opuna acestor miscari eretice.
Dupa multi ani de nevointe si nespuse bucurii duhovnicesti, Sfantul Cuvios Sava si-a cunoscut din vreme ceasul trecerii sale la cele vesnice. Astfel, sezand in chilia sa, Cuviosul i-a chemat la sine pe toti parintii si fratii din manastire, le-a dat sarutarea cea mai de pe urma si le-a randuit un egumen vrednic, in locul sau.
Dupa ce, vreme de patru zile, toata obstea a tinut post negru, sambata seara, impartasindu-se cu Preacuratele Taine, a rostit ultimul sau cuvant: "Doamne, in mainile Tale imi dau duhul meu." Potrivit traditiei, Sfantul Cuvios Sava cel Sfintit a trecut la cele vesnice in ziua de 5 decembrie 532, la varsta de 94 de ani, fiind ingropat intr-o curte aflata intre cele doua biserici vechi ale Lavrei sale.
Inca din ceasul mortii, Cuviosul Sava cel Sfintit a fost cinstit ca sfinti de vietuitorii din manastirea sa. In secolul al XII-lea, cinstitul trup al Sfantului Sava a fost luat, de catre cruciati, si dus in Venetia. Cinstitele sale Moaste au fost aduse inapoi, in manastirea sa, din apropiere de Betleem, in anul 1965, dupa intelegerea dintre papa Paul al VI-lea si patriarhul ortodox grec Atenagora, in cadrul vizitei papei in Tara Sfanta.
Pana astazi, in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, vietuitorii nu mananca mere, in amintirea unei intamplari din viata Cuviosului cel mult iubit. Astfel, pe cand era tanar si se afla in gradina, vrand sa manance un mar, Cuviosul Sava l-ar fi luat pe acesta in mana si, privindu-l, ar fi zis: "Frumos la vedere si bun de mancare, dar tu ne-ai ucis pe noi." Dupa care, aruncand marul, si-a luat drept canon ca niciodata in viaţa sa nu mai manance vreun mar.
Smerita rugaciune catre Sfantul Sava cel Sfintit
"Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai facut ostenelile tale insutit roditoare; si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile, Sava, Parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre."
"Cela ce din pruncie, te-ai adus lui Dumnezeu jertfa fara prihana prin fapta buna. Parinte fericite, saditor si intaritor crestinatatii ai fost, podoaba cuviosilor si cetatean pustiei, dupa vrednicie laudat, mijloceste cu rugaciunile tale catre milostivul Dumnezeu, sa fim izbaviti de toate nevoile, pentru care si noi, cu credinta strigam catre tine: Bucura-te, Cuvioase Parinte Sava de Dumnezeu Sfintit!"
"O, Preacuvioase Parinte Sava, cela ce esti de Dumnezeu Sfintit, primeste aceste umile cantari de lauda, pe care ti le aducem, din inimi curate si cu fierbinteala te rugam sa mijlocesti catre Dumnezeu sa ne Izbaveasca din toate necazurile pe noi care strigam tie: Aliluia!"
Teodor Danalache
Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Anastasie;
- Sfantului Mucenic Diogen;
- Sfantului Mucenic Averchie;
- Cuviosului Non; a Cuviosului Grat;
- Cuviosului Nectarie;
- Cuviosului Filotei Careotul.
Maine, 6 decembrie, facem pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (dezlegare la peste).
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius