Sfanta Mucenita Tecla este prima femeie martira pentru Hristos. In Sinaxarele Bisericii este socotita intocmai cu Apostolii. Sfanta Tecla s-a nascut in cetatea Iconiu, din parinti pagani. S-a logodit cu Tamir, un tanar de neam bun, in timpul in care la Iconiu sosise Sfantul Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, ca sa predice Evanghelia.
Ascultand timp de trei zile si trei nopti cuvantarile acestuia, Tecla s-a convertit la crestinism si s-a hotarat sa duca o viata de feciorie.
Mama sa, auzind ca nu mai doreste sa se casatoreasca, a batut-o, a torturat-o si a infometat-o. Pentru ca nici dupa aceste chinuri nu a facut-o sa lepede credinta in Hristos, mama sa a dat-o pe mana judecatorului cetatii si a cerut sa o arda in foc, invocand ca ea nu este fiica ei, ci este „ramura uscata si blestemata odrasla“. A fost aruncata in foc, dar a iesit nevatamata.
Sfanta Tecla l-a urmat pe Pavel la Antiohia, iar aici un tanar si-a dorit-o sotie. Pentru ca a fost refuzat, acesta a acuzat-o in fata conducatorului cetatii ca este crestina. A fost aruncata la fiare, dar animalele nu s-au atins de trupul acesteia.
Primind binecuvantarea Sfantului Apostol Pavel, s-a retras intr-un loc pustiu, la Maloula, oras situat la 70 km vest de Damasc, in Siria. Pentru credinta ei, Dumnezeu i-a dat darul vindecarii bolnavilor, iar toti cei care ajungeau la pestera sa, primeau tamaduire de orice boala erau cuprinsi.
Vracii din Maloula i-au ridicat pe localnici impotriva ei. Dorind sa scape de rautatea acestora, Tecla s-a rugat si in urma rugaciunilor ei, stanca sa despicat si i-a devenit mormant.
Sfantul Siluan Athonitul este sarbatorit pe 24 septembrie. S-a nascut in 1866, la Tambov (Rusia), dintr-o familie de crestini. Datorita mustrarii primite de la Maica Domnului pentru viata traita in necuratie, ia hotararea la varsta de 26 de ani sa ajunga la Sfantul Munte. Se calugareste la Manastirea Sfantul Patelimon.
Citeste mai multe informatii despre Sfantul Siluan Athonitul
Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Cuvios Coprie;
- Sfantului Petru Aleutul;
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din pomul de mirt - Myrtidiotissa
Maine, facem pomenirea Sfintei Cuvioase Eufrosina.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Sfantul Siluan Athonitul
Sfantul Siluan Athonitul este sarbatorit pe 24 septembrie. S-a nascut in 1866, la Tambov (Rusia), dintr-o familie de crestini. Datorita mustrarii primite de la Maica Domnului pentru viata traita in necuratie, ia hotararea la varsta de 26 de ani sa ajunga la Sfantul Munte. Se calugareste la Manastirea Sfantul Patelimon.
Primeste foarte repede darul savarsirii neincetate a rugaciunii lui Iisus "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!" si puterea de a implini cu usurinta exigentele regulilor monahale athonite. Se invredniceste sa-L vada si pe Hristos in chip real in biserica, in locul icoanei Sale.
Desi ajunge sa fie partas acestor daruri, este supus ispitelor demonice. Astfel, ii venea in minte gandul mandriei: "Duci o viata sfanta, toate ascultarile le implinesti fara efort, te rogi neincetat, deci esti desavarsit!", gand intarit si de ceea ce avea sa-i spuna un parinte: "Daca acum ai ajuns asa cum esti, ce vei fi la batranete?" Acest gand alterna cu cel al deznadejdei: "Poate te vei mantui, dar ajungand in rai, nu vei afla acolo pe cei pe care ii iubesti si nu vei avea nici o bucurie!". Din cauza lipsei de experienta si maturitate duhovniceasca, starea de fericire pe care o avea inainte de asprele ispite, slabeste putin cate putin, pana piere aproape cu totul.
Spre anul 1906, in miezul unei nopti cumplite, in care demonul se interpune intre el si icoana lui Hristos, Siluan, deznadajduind cu totul, ii spune Domnului: "Vezi ca ma silesc sa ma rog Tie cu cuget curat, dar demonii ma impiedica. Invata-ma ce trebuie sa fac ca ei sa inceteze sa ma mai tulbure". Si atunci primeste in sufletul sau acest gand: "Cei mandri sunt chinuiti mereu de demoni". Atunci intreaba: "Doamne, invata-ma ce sa fac ca sufletul meu sa se smereasca". Si Domnul ii raspunde: "Tine-ti mintea ta in iad si nu deznadajdui".
Ce-a de-a doua descoperire a lui Hristos a dat nastere unei nedumeriri: de ce s-a departat harul de la el? Si Sfantul Siluan Athonitul ajunge sa afle ca in acesta lupta de dobandire a lui, omul poate trece prin diferite momente de seceta si pustiire duhovniceasca, de disperare si deznadejde.
Asadar, viata virtuoasa este o viata incercata, o lupta neincetata impotriva pacatelor. Primirea si parasirea nedeplina a harului, sunt marturii ale purtarii de grija a lui Dumnezeu fata de noi. El vrea sa ne fereasca de mandrie si sa ne conduca prin smerenie catre mantuire. Si cu cat te smeresti mai mult, cu atat ai parte de mai multe daruri de la Dumnezeu. Iata ce spune Sfantul Siluan in acest sens: "Gandeam in mine insumi: sunt un ticalos vrednic de toata pedeapsa, dar in loc de pedeapsa Domnul mi-a daruit Duhul Sfant. O, dulce este Duhul Sfant, mai presus de toate lucrurile pamantesti!"
Daca prin mandrie, Duhul Sfant se departeaza din suflet, lasandu-l prada patimilor, prin smerenie redobandim vechea sanatate a sufletului si sa lepadam boala pe care pacatele ne-au pricinuit-o.
Sfintii Parinti ne invata ca nu toate situatiile de parasire a harului sunt cauzate de pacate. Multe sunt incercari din partea lui Dumnezeu si au ca scop probarea dragostei fata de El. Aceste stari de parasire pot dura cateva clipe, ani sau chiar o viata intreaga. Insa, ceea ce este important de retinut este ca indiferent de durata si intensitatea parasirii, Dumnezeu nu ne abandoneaza niciodata pe deplin, ci asteapta intoarcerea noastra.
Trebuie sa lepadam mandria, pentru ca din cauza ei nu-l putem cunoaste pe Dumnezeu. Sfantul Siluan Athonitul spunea: "Chiar daca ar studia toate cartile pamantului, omul mandru nu va cunoaste niciodata pe Domnul. Caci mandria lui nu lasa loc in el pentru harul Sfantului Duh". Iar prin smerenie, omul se va invrednici de adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Atunci cand a fost intrebat Cum vorbesc cei desavarsiti?, parintele Siluan a spus ca cei desavarsiti nu spun niciodata ceva de la ei insisi... ei spun doar ceea ce Duhul ii insufla sa spuna …si nici macar unul dintre cuvintele lor nu este rodul gandirii omenesti, ci toate sunt nascute dintr-o inima curata, o inima "largita" (II Corinteni 6, 11), potrivit darului lui Hristos.
A trecut la cele vesnice pe 24 septembrie 1938 si a fost canonizat pe 26 noiembrie, 1987, proclamat dascal apostolic si profetic al Bisericii.
Adrian Cocosila
Rugaciunea Sfantului Siluan Athonitul pentru lume
Doamne, indrepteaza-ne, precum o mama duioasa isi indrepteaza copiii sai mici.
Da fiecarui suflet sa cunoasca bucuria mantuirii Tale si puterea ajutorului Tau.
Da usurare sufletelor chinuite ale poporului Tau si pe noi, pe toti, ne invata prin Duhul Sfant, sa Te cunoastem pe Tine.
Se chinuieste sufletul omenesc pe pamant, Doamne, si nu poate sa se intareasca cu mintea intru Tine, pentru ca nu Te cunoaste pe Tine, nici bunatatea Ta.
Mintea noastra este intunecata de grijile lumesti si nu putem pricepe bunatatea dragostei Tale. Tu ne lumineaza, caci milostivirii Tale toate ii sunt cu putinta.
Tu ai spus, in Sfanta Evanghelie, ca mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si vor invia. Asa fa acum, ca sufletele noastre moarte sa auda glasul Tau si sa invie, intru bucurie. Amin!
Sfantul Petru Aleutul
Sfantul Petru Aleutul, socotit a fi cel de-al treilea martir de pe intreg teritoriul Americii, dupa ce a fost torturat si omorat de colonistii spanioli din California, s-a nascut in jurul anului 1800 si a trecut la cele vesnice in anul 1815, fiind praznuit in zilele de 24 septembrie (impreuna cu sfintii din Alaska) si 12 decembrie (impreuna cu sfintii din America).
"Ca o recolta bogata a secerisului mantuirii, tinuturile Americii de Nord iti ofera, o, Doamne, toti sfintii care au stralucit intr-insele. Cu rugaciunile lor, daruieste Bisericii si pamantului nostru, pace statornica. Pentru mijlocirile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, o, Multmilostive!"
Sfantul Petru Aleutul
Cungagnaq, dupa numele sau initial, s-a nascut in jurul anului 1800, pe insula Kodiak, in Alaska. Fiind botezat, de monahii rusi care faceau misiune in Alaska, el a primit numele de Petru. El a trait intr-o vreme in care tensiunile dintre ruso-americani si spanioli faceau victime.
O mare companie ruso-americana, care avea cateva baze de productie in Alaska, detinea si o serie de localitati, in Rusia, Siberia si California, in care erau produse toate cele necesare supravietuirii in Alaska, precum legume, fructe si animale domestice. O astfel de localitate-gradina, infiintata in anul 1812, era Fort Ross, asezata la o distanta de aproximativ 130 de kilometri de San Francisco, in California. In acest loc au fost trimisi 320 de angajati, spre a se ocupa cu gradinaritul si cresterea vitelor.
Pe atunci, partea superioara a statului California, unde se afla si Fort Ross, se afla sub ocupatie spaniola. Acestia din urma nu priveau cu ochi buni prezenta rusilor atat de aproape de San Francisco, drept pentru care au inceput sa faca presiuni pentru evacuarea lor: amenintari, arestari, interdictii etc. In cele din urma, angajatii companiei care munceau in Fort Ross au fost arestati, batuti in mod repetat si fortati sa presteze munca silnica. Unii au fost retinuti in San Francisco, altii au fost trimisi in alte locuri din California.
In anul 1815, un grup de patrusprezece vanatori aleuti de foci si vidre, in frunte cu un marinar rus, angajati ai companiei ruso-americane, s-au apropiat cu barca de coastele Californiei. Atunci, spaniolii au capturat barca, au confiscat marfa, iar pe aleuti i-au luat prizonieri, spre a fi judecati in San Francisco.
Procesul de judecata a fost un spectacol sangeros pentru spanioli, caci, in timpul procesului, aleutii erau intepati cu sabiile si loviti puternic. Se spune ca Sfantul Petru a fost lovit in cap cu o sabie, iar rana deschisa sangera mult. In dimineata urmatoare, dupa ce isi petrecusera noaptea intr-o camera intunecoasa si rece, un preot inchizitor spaniol s-a straduit sa-i converteasca la romano-catolicism.
Treisprezece prizonieri au ramas intemnitati, in timp ce Sfantul Petru si un alt aleut, numit Kiciali, au fost separati de grup. Peste inca o zi, dis de dimineata, cei doi au fost scosi intr-o curte laturalnica si inconjurati de un grup de indieni din California. Preotul romano-catolic se afla intre indieni, cerandu-le acestora sa-l tortureze pe Sfantul Petru Aleutul. In cele din urma, dupa taierea degetelor si a mainilor, pe rand, si scoaterea intestinelor, Sfantul Petru a trecut la cele vesnice, slavindu-l pe Dumnezeu.
In momentul in care si-au indreptat privirile spre aleutul Kiciali, preotul a primit ordinul de a inceta torturile. Astfel, aleutul a scapat de moarte, fiind adaugat grupului de prizonieri. Sfantul Petru a fost inmormantat, probabil, in gropile comune din cimitirul Dolores. Dupa o perioada, Kiciali si alti cativa prizonieri au fost eliberati. In anul urmator (1817), ei au fost recuperati de un vas american si dusi in Fort Ross. Cel care a povestit tuturor atrocitatile savarsite de spanioli si moartea muceniceasca a lui Petru Aleutul a fost Kiciali, care, in anul 1819, s-a intors in Alaska.
In data de 22 noiembrie 1865, directorul companiei ruso-americane din Alaska, anume Simeon Ianovski, a intocmit o scrisoare pentru staretul Damaschin, din Manastirea Valaam (din Finlanda). Cel dintai a dat marturie despre modul in care au fost torturati vanatorii aleuti, de catre preotii romani-catolici din California, pentru a renunta la credinta ortodoxa. Ca si in relatarea de mai sus, Ianovski a spus cum unuia dintre aleuti i-au fost taiate, pe rand, degetele, mainile si picioarele.
Sfantul Petru Aleutul a fost canonizat de Biserica Ortodoxa din America in anul 1980, fiind praznuit in ziua de 24 septembrie, zi in care au sosit in America, in anul 1794, Sfintii Gherman si Iuvenalie, impreuna cu cei opt membri insotitori din cadrul misiunii Kodiak, de la Manastirea Valaam. In ziua de 24 septembrie sunt pranuiti toti sfintii din Alaska, iar in ziua de 12 decembrie sunt praznuiti toti sfintii din America.
Teodor Danalache
Troparul Sfantului Petru Aleutul (Glasul întâi)
O Petru, pe piatra credinţei tale a ridicat Hristos Biserica Sa,
şi în sângele tău a sfinţit El tărâmurile noastre.
Prin tine, poporul tău a fost sfinţit, Aleutinule;
din cea mai îndepărtată insulă a apusului
a ridicat El lumină pentru toţi.
Slavă Lui care te-a slăvit pe tine.
Slavă Lui care te-a încoronat pe tine.
Slavă Lui care a pregătit alinare tuturor prin tine.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius