Calendar Ortodox - 15 iulie 2020

[altmariustotal ortodox]

Sfintii Chiric si Iulita

Sfanta Iulita a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). A ramas vaduva la putin timp dupa nasterea fiului ei, Chiric.

Cand Diocletian a declansat persecutiile impotriva crestinilor, Sfanta Iulita si-a luat fiul si a plecat din Iconia in Seleucia. Aici este arestata si dusa inaintea judecatorului sub acuzatia ca este crestina. Judecatorul, ca sa o faca sa-si lepede credinta in Hristos, l-a luat pe Chiric pe genunchi si i-a adresat cateva cuvinte. Chiric, desi avea doar trei ani, a strigat: "Eu sunt crestin si vreau cu mama mea!". In urma acestor cuvinte, judecatorul l-a lovit pe Chiric cu piciorul, iar copilul s-a rostogolit pe treptele de piatra si si-a dat duhul. Dupa chinuri cumplite, Iulitei i s-a taiat capul. Moastele sfintilor mucenici Chiric si Iulita sunt facatoare de minuni. O parte din sfintele lor moaste se afla la Ohrida, in Biserica Sfintei Nascatoare de Dumnezeu Vindecatoarea.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
- Sfantului Cuvios Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului;
- Sfantului Vladimir, luminatorul Rusiei;
- Sfantului Mucenic Lolian.

Maine, facem pomenirea Sfantului Ierarh si Mucenic Atinoghen.

Sursa: CrestinOrtodox.ro
 

.

Calendar Ortodox

Sfantul Vladimir

Mareste imaginea.

Sfantul Vladimir, cel numit "Intocmai cu Apostolii si Luminatorul Rusiei", este praznuit de Biserica Ortodoxa pe data de 15 iulie. El s-a nascut in jurul anului 958 si a trecut la cele vesnice in ziua de 15 iulie 1015, in localitatea Berestovo, aflata in apropierea Kievului.

Sfantul Vladimir, Luminatorul Rusiei

Vladimir Sviatoslavici s-a nascut in jurul anului 958, ca fiu al printului Sviatoslav, din dinastia Rurik, si nepot al Sfintei Olga, imparateasa Rusiei, praznuita de Biserica Ortodoxa in ziua de 11 iulie. Botezul imparatesei Olga nu a condus la convertirea poporului rus, precum s-ar fi dorit, si nici a familiei imperiale. Fiul imparatesei, printul Sviatoslav, temandu-se sa nu piarda respectul armatei, nu a imbratisat credinta mamei sale si a ramas pagan. Credinta imparatesei Olga a lucrat, insa, in nepotul ei, Vladimir cel Mare, care, in anul 988, a proclamat credinta crestina drept religie oficiala a Rusiei Kievene.

In anul 976, la patru ani dupa moartea tatalui sau, tanarul Vladimir, care era print de Novgorod, a fost nevoit sa plece in Scandinavia, dupa ce fratele sau, Yaropolk, l-a omorat pe celalalt frate al lor, Oleg, si a cucerit tinutul Rus. Cu ajutorul unei rude, care conducea tinutul Norvegiei, printul Vladimir s-a intors in pamantul natal si a recucerit cetatea Novgorod. Pana in anul 980, printul va consolida deja principatul kievean, intarind bine granitele.

Vladimir cel Mare a fost mare cneaz al Kievului intre anii 980-1015. Fiind pagan, ca si tatal sau, Vladimir a fost un prigonitor al crestinilor. In urma unei lupte cu Yaropolk, printul Vladimir va cuceri si celelalte teritorii rusesti. El va aseza in toate localitatile statui pagane, dar, in mod special, statuia idolului Perun. In cele din urma, cei care refuzau cinstirea idolilor erau omorati.

In anul 987, in urma unei intruniri cu boierii sai, Vladimir cel Mare a hotarat sa trimita soli in celelalte tari vecine, spre a cunoaste si celelalte credinte. Astfel, solii au cercetat credintele intalnite in cale, printre care si pe cele practicate de musulmani, de evrei si de crestinii din apus.

Cand solii au ajuns in Conatantinopol, dupa participarea la Sfanta Liturghie, savarsita in Catedrala Sfanta Sofia, acestia au spus domnitorului lor: "Nu mai stiam daca ne aflam in cer sau pe pamant, caci n-am gasit in alta parte o alta ceremonie atat de frumoasa. Stim doar ca, acolo, Dumnezeu ramane impreuna cu oamenii, iar cultul ortodox depaseste pe oricare altul. Nu putem uita acea frumusete si, suntem siguri, ne-ar fi cu totul imposibil sa traim in Rusia altfel decat ei!"

Intre timp, Vladimir cel Mare continua sa cucereasca noi teritorii. In anul 988, dupa ce a cucerit tinuturile Cherson, din Crimeea, si Tavrichia, cneazul a trimis imparatului Vasile al II-lea Bulgaroctonul o scrisoare cu intentia declarata de a o lua de sotie pe sora lui, Ana, in varsta de 27 de ani. Aceasta era fiica imparatului Roman al II-lea si al imparatesei Teofana. Deoarece niciodata nu se mai casatorise o printesa bizantina cu un print pagan, nenumarate cereri in casatorie fiind respinse de-a lungul timpului, imparatul bizantin i-a cerut si lui Vladimir sa lepede paganismului din poporul sau.

Indemnat si de solii sai, care cunoscusera credinta crestina din imperiul bizantin, Vladimir cel Mare s-a botezat crestin, in cetatea Cherson, primind numele Vasile, in cinstea viitorului sau cumnat. Dupa oficierea cununiei, Vladimir si Ana s-au intors in Kiev, cu mare alai. Indata, cneazul a ordonat distrugerea statuilor pagane si construirea de biserici crestine. Printre primele biserici construite de cneaz se numara si Biserica Adormirii Maicii Domnului, inaltata in anul 989, care este socotita drept prima biserica din piatra construita in Kiev El va ajuta si manastirile din Sfantul Munte Athos.

Printesa Ana Porfirogeneta a venit la palatul lui Vladimir insotita de episcopul Mihail si de multi preoti. Tot acum au fost aduse in Kiev si cinstitele Moaste ale Sfantului Mucenic Clement al Romei.

Se spune ca, pana sa ajunga printesa in palat, Vladimir o orbit. Vazandu-l, aceasta i-ar fi zis: "Daca vrei sa fii sanatos si sa vezi cu ochii, primeste Sfantul Botez indata, caci in alt mod nu te vei izbavi de orbire. Iar, daca te vei boteza, te vei mantui nu numai de orbirea trupeasca, ci si de cea sufleteasca!" Recapatandu-se vederea, Vladimir i-a indemnat sa se boteze pe toti cei din armata sa. Pana in anul 979, aproape tot poporul sau era botezat si credea in Dumnezeu.

Sfantul Vladimir cel Mare a fost tatal printilor Boris si Gleb, canonizati de Biserica Ortodoxa si praznuiti in zilele de 24 iulie (trecerea la cele vesnice) si 3 mai (mutarea cinstitelor Moaste). Sfantul Vladimir a trecut la cele vesnice in ziua de 15 iulie 1015, in localitatea Berestovo, aflata in apropiere de Kiev.

Teodor Danalache