Calendar
Pe 8 aprilie 1945, cu câteva zile înainte de eliberarea lagărului de concentrare de la Flossenburg, teologul şi pastorul Dietrich Bonhoeffer este executat de autorităţi, iar ultimele sale cuvinte sunt "Acesta este sfârşitul pentru mine, începutul unei noi vieţi". La instaurarea naţional socialismului în Germania, Bonhoeffer, profesor la universitatea din Berlin ţine o emisiune la radio în care denunţă titulatura de Fuhrerprinzip ca pe un simplu sinonim pentru dictatură. Transmiunea este întreruptă însă iar pastorul decide să se mute la Londra, unde ţine diverse discursuri publice în care denunţă regimul nazist. Sprijină de asemenea regimul luteran şi pastorii evanghelişti ce nu acceptă propaganda nazistă. Se intoarce însă in Germania în 1935 pentru a ţine un seminar la Berlin, dar acesta este inchis după doi ani. Rămas aici, se alătură mişcării de rezistenţă germane, şi participă la câteva comploturi de a-l asasina pe Hitler. Este arestat de Gestapo la câteva zile după ce se logodise şi este trimis în regim de muncă forţată. În timpul anchetei sunt dezvaluite şi încercările sale de a înlătura guvernul de la putere şi este acuzat de înaltă trădare. Chiar şi în ultimele zile inainte de a-si ispăşi pedeapsa se pare ca Bonnhoeffer a activat ca pastor al lagărului, oferind slujbe şi sprjin religios tuturor prizonierilor.
Pe 8 aprilie 1879 cadiful Ismail al Egiptului izgoneşte din ţară pe miniştrii englezi şi britanici. La venirea la putere, Ismail lansase un set de reforme ce avea să schimbe Egiptul şi să modernizeze societatea locală. Mediul urban a fost prioritar, astfel că zone întregi din Cairo au fost recreate sau construite după modelul Paris-ului, iar în numai câţiva ani Egiptul devine ţara cu cea mai extinsă reţea de căi ferate din lume. Reduce comerţul cu sclavi în timp ce ţintea de asemenea să extindă dominaţia egipteană asupra întregii coaste de est africane, până la Marea Roşie. Deşi liderii marilor puteri europene îl încurajează şi susţin politica de reformă, în condiţiile în care Imperiul Otoman nu mai reprezenta o ameninţare imediată pentru Europa, în Egipt lucrurile nu sunt la fel de liniştite. Populaţia se revoltă împotriva controlului strict impus de Paşa şi îl susţin ca lider revoluţionar pe colonelul Ahmed Urabi. Marile puteri intervin pe lângă sultan să îl depună pe Paşa, acesta din urmă însă nu acceptă nicio interferenţă externă. Este înlăturat în iunie al aceluiaşi an, înlocuit cu fiul său, o personalitate mult mai obedientă. Îşi trăieşte restul zilelor în palatul Emirgan, de pe Bosfor, ca prizonier al sultanului.
foto: centropian.com
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius