Calendar
Pe 26 august 2000 fostul preşedinte al Republicii Cehe, Vaclav Havel îşi notează în jurnal "Am treabă multă: discursurile pentru Premiul Viziunea şi cu ocazia zilei de 28 octombrie - (Provincialismul şi absurdităţile despre identitatea de care UE ar vrea să ne deposedeze constituie o temă bună pentru cel din 28 octombrie. Aş dezvolta în el ideea că noi suntem singurii care ne putem deposeda de identitatea noastră - prin degradarea limbajului pe care îl folosim, prin arhitectura oribilă pe care o construim, prin lipsa de respect faţă de cultură şi monumente, prin urbanismul dubios, prin abandonarea meseriilor tradiţionale mărunte cu varietatea lor, prin depopularea satelor, ridicarea de noi şi noi mamuţi ai consumului fără să creştem productivitatea şi eficienţa producţiei [...] Ne transformăm într-o ţară banală «globalizată»". Volumul publicat de Havel, un colaj de însemnări personale şi frânturi de literatură a fost una dintre senzaţiile editoriale ale anului 2006, în condiţiile în care trata multe dintre evenimentele politice la careHavel luase parte dar de asemenea cucerea prin tonul de multe ori autoironic şi foarte frust la adresa politicii internaţionale şi de Poloniei.
Pe 26 august 1889 cu ocazia receptiei oferite de "Figaro", în cadrul Expoziţiei internaţionale, cântă la Paris tarafurile lui Angheluş Dinicu şi Sava Padureanu, în program figurând şi "Ciocârlia". La expozitia internaţională de la Paris din 1901 s-au pus în vânzare foi de ţigări şi şampanie cu numele celor doi. Taraful Angheluş Dinicu, Cafe Concert, efectuează de asemenea şi un turneu în Rusia, lăudat de asemenea pentru maniera deosebită de interpretare a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutaresc, prin sobrietatea stilului său particular şi prin tehnica instrumentală excepţionala. Violonistul Jascha Heifetz, unul dintre cei mai influenţi muzicieni ai vremii afirma despre Dinicu ca este cel mai bun violonist pe care l-a ascultat vreodată. Fiul său, Grigoraş Dinicu moşteneşte talentul tatălui său şi devine probabil la fel de cunoscut ca acesta. De altfel cea mai cunoscuta adaptare lăutărească a Ciocârliei îi aparţine celui din urmă, fiind realizată pentru primul tuneu internaţional la care participă Angheluş. Muzica lăutărească a influenţat de- lungul vremii carierele multor compozitori străini, poate cel mai cunoscut fiind Stephane Grapelli, ale cărui creaţii sunt adaptări jazz ale unor compoziţii muzicale lăutăreşti pentru vioară.
foto: adrianzupp.blogspot.com
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius