Calendar
http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=91511&c...
Pe 16 decembrie 1997 un episod al serialului de desene animate Pokemon provoacă un lanţ de întâmplări stranii. 685 de telespectatori ajung la spital, acuzând simptome similare cu cele ale unui atac de cord. O bună parte dintre ei rămân sub observaţia medicilor pentru mai bine de 2 săptămâni. O anumită scenă din episod, o explozie foarte puternică cu efecte luminoase roşii şi albastre, pare să fi creat probleme celor mici. Rar folosită în anime-uri, tehnica presupune flash-uri foarte puternice, într-o succesiune scurtă. Telespectatorii acuză dureri de cap, greaţă, privire înceţoşată. Alţii orbesc pentru câteva minute, sau, mai grav, îşi pierd cunoştiinţa. Doctorii au liniştit opinia publică japoneză, deşi episodul nu a mai fost transmis vreodată. Crizele de acest gen sunt obişnuite în cazul celor ce se uită la televizor, efectele depind de sensibilitatea fiecăruia. În medie, imaginile catodice afectează între 1000 şi 4000 de persoane, însă simptomele sunt rareori puse în legătură cu tehnicile de imagine. Incidenţa în acest caz a fost atât de mare, însă, încât producătorii s-au temut să redifuzeze episodul. Întregul scandal mediatic şi declinul industriei Pokemon au adus şi primele reglementări în industria anime-urilor, la sfârşitul anilor 90. Astăzi, scenele nu pot avea mai mult de 3 flash-uri pe secundă. De asemenea orice efecte grafice mai elaborate nu mai pot acoperi întregul ecran.
Pe 16 decembrie 1900 Institutul de Ştiinţă Francez oferă un premiu de 100.000 de franci pentru cei care stabilesc o legătură cu civilizaţiile extraterestre. Ipoteticii locuitori de pe Marte sunt excluşi, însă, planeta fiind prea aproape pentru această provocare. În plus, contactul cu cei de pe Marte era proiectul mai vechi al instituţiei ce iniţiase concursul. Astronomul Flammarion era primul ce încuraja ideea: "De ce nu? Nu cred că este un proiect cu mult mai îndrăzneţ decât telefonul, sau kinetograful." Păstra însă speranţa că academia va ieşi câştigătoare: "Totuşi, Marte ar trebui să fie prima noastră ţintă, doar acolo locuiesc cei mai inteligenţi ca noi," scria Flammarion în ianuarie 1901. Printre mijloacele de comunicaţie recomandate de savant se numărau magnetismul interastral şi telegrafia. Dacă telegrafia părea abordabilă, magnetismul interastral punea probleme serioase cunoscătorilor. Însă Flammarion se abţine să indice modurile de acţiune. Desigur, ambiţiile lui nu erau împărtăşite cu acelaşi entuziasm. Lui Amédée Guillemin de exemplu, planul lui Flammarion îi părea naiv. "Suntem prea departe, şi de Lună şi de Marte, pentru a intra în contact cu locuitorii acestor planete. Atunci când Pământul se află cel mai aproape de Marte, ne eclipsează razele Soarelui. Cei de acolo nici nu ne văd." Totuşi, se găseşte o soluţie şi pentru această piedică. Un astronom britanic oferă alternativa: un sistem de oglinzi puternice ce ar putea reflecta lumina soarelul. În felul acesta, pământenii pot fi observaţi de telescopurile de pe Marte.
foto: whyfiles.org
- "Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii", proclamată de Parlamentul României prin Legea 230 din 9.XII.1998
- 1859: S-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în "Vechiul Testament"; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945)
- 1860: S-a născut generalul Ion Dragalina; în primul război mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916) - 150 de ani
- 1894: A murit arhitectul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul "Bulevard" din Bucureşti, hotelul "Continental" din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892) (n. 1817)
- 1910: A avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul "Coandă 1910"), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de "părintele aviaţiei aeroreactive" - 100 de ani
- 1943: A murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Nţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a.; membru de onoare al Academiei Române (n. 1869)
- 1952: S-a născut Rolf Bossert, poet german originar din România (m. 1986, la Frankfurt am Main; s-a sinucis)
- 1960: A murit Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (n. 1925) - 50 de ani
- 1979: S-a născut interpretul de muzică uşoară Mihai Trăistariu
- 1989: Izbucnesc manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara; începutul Revoluţiei române
- 1991: A murit Mihai Berechet, actor şi regizor al Naţionalului bucureştean (n. 1927)
- 2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu (n. 1921)
- Ziua naţională a statului Bahrain; marchează ieşirea de sub protecţia britanică - 1971
- Ziua Independenţei în Kazahstan; la 16.XII.1991 Sovietul Suprem de la Alma-Ata a declarat independenţa de stat. NOTĂ: Ziua naţională a R. Kazahstan (Ziua Republicii) se aniversează la 25 octombrie (marchează adoptarea Declaraţiei de suveranitate din 25.X.1990)
- 1775: S-a născut romanciera engleză Jane Austen (m. 1817) - 235 de ani
- 1775: S-a născut compozitorul francez François Boieldieu (m. 1834) - 235 de ani
- 1859: A murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat "Legendele eroice germane" şi o culegere de "Poveşti" cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786)
- 1885, 16/28: S-a născut Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (m. 1953) - 125 de ani
- 1897: A murit scriitorul francez Alphonse Daudet (n. 1840)
- 1902: S-a născut poetul spaniol Rafael Alberti (m. 1999)
- 1916, 16/29: A murit (asasinat de prinţul Iusupov) Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (n. ~1864-1870)
- 1917: S-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke (m. 2008)
- 1921: A murit, la Alger, Camile Saint-Saens, compozitor, pianist, dirijor şi critic muzical francez (n. 1835)
- 1965: A murit William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg britanic (n. 1874) - 45 de ani
- 1965: A murit tenorul italian Tito Schipa (n. 1889) - 45 de ani
- 1973: S-a născut (în Mozambic) interpreta portugheză de fadó Marisa (Marisa Núñez)
- 1980: A murit antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (n.9.IX.1890) - 30 de ani
- 1983: A murit regizorul rus de film Grigori Alexandrov (n. 1903)
- 1989: A murit actriţa italiană de film Silvana Mangano (n. 1930)
- 2001: A murit scriitorul german Stefan Heym (n. 1913)
- 2009: A murit producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (n. 1930) - 1 an
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius