Calea Dudeşti în anii războiului

[altmariusistoric2]

Calea Dudeşti în anii războiului
Gheorghe FLORESCU

Calea Dudeşti începea la Mihai Bravu şi se termina în intersecţia cu străzile Colonel Orero şi Mircea Vodă. În
prelungirea Căii Dudeşti se aflau Calea Văcăreşti şi Calea Căuzaşilor, care dădea în Splaiul Independenţei. Cartierul Dudeşti era în vremea aceea un puternic cartier comercial. Avea o mulţime de prăvălii, magazine generale, restaurante, birturi şi ateliere meşteşugăreşti. Predominau negustorii evrei, dar nu lipseau armenii sau grecii; ba erau şi câţiva albanezi, care preparau vestita băutură răcoritoare numită bragă. Sigur, existau şi comer cianţi români, dar nu
erau majoritari. Vedeai multe ateliere meşteşugăreşti de ceasornicărie, cizmărie, ceaprazărie (de con fecţionat şepci şi pălării), tocilărie şi existau câţiva „hahami“ (persoane a căror meserie era sacrificarea păsărilor vii în sis temul mozaic „cuşer“). Evreii aveau drogherii, ceainării, maga zine de textile, de încălţăminte, mercerii, prăvălii de fierărie şi articole de uz casnic, magazine alimentare generale, băcănii. Grecii aveau simigerii, iaurgerii, cofetării şi restau rante. Armenii vindeau în exclusivitate cafea şi alte „coloniale“, cum li se spunea.
Pe Calea Dudeşti circulau în permanenţă vânzători ambulanţi de covrigi calzi şi bine-cunoscuţii olteni cu cobiliţe
încărcate cu tot felul de trufandale: legume, fructe şi peşte proaspăt. Peştele preferat al evreilor era ştiuca, iar preparatul lor specific, ştiuca umplută, aşa că oltenii aveau în cartier treabă, nu glumă, mai ales că vindeau şi pe datorie, strigând cât îi ţinea gura: „Ia ştiuca caracalina, mai frumoasă ca Gherghina!“
Venind dinspre Mihai Bravu, pe partea dreaptă, era un minunat stadion numit Macabi, construit de comunitatea
evreiască, iar alături o şcoală de meserii numită Ciocanul, care mai există şi astăzi. Urma apoi un mare depozit de cherestea pe locul căruia, în anii ’50, avea să se construiască Poşta Vitan, pe care o vedem şi astăzi. Din dreptul Poştei Vitan plecau, in dreapta, strada Theodor Sperantia şi strada Vulturilor. Vizavi de Poşta Vitan, pe Dudeşti colţ cu Vulturilor, era cinematograful Lucifer, iar pe colţul din dreapta, la intrarea pe Theodor Sperantia, o mare farmacie.
Mai departe, tot pe Dudeşti, prima pe dreapta era strada Trinităţii. În curtea Bisericii Sfânta Treime se intra atât prin
Calea Dudeşti (intrarea principală, cu numărul 61), cât şi prin strada Trinităţii (intrarea secundară, cu numărul 99). De altfel, numele străzii venea de la biserică. Biserica Sfânta Treime era cunoscută în cartier şi ca Biserica Troiţa. Construită în secolul al XVIII-lea de un plugar din zonă, era foarte cunoscută şi frecventată de mai toată lumea creştin-ortodoxă din cartier şi nu numai. În curtea ei a trăit, se pare, vestitul Hagi Tudose, cel descris de Barbu Ştefănescu Delavrancea. Pe colţul din stânga, la intrarea în Trinităţii, era cârciuma lui Costică Cosma, faimoasă în cartier.
Următoarea stradă după Trinităţii era strada Petre Carp.
Venea apoi strada Traian. Prima, de la Traian, era strada Anton Pann, la mijlocul căreia, la numărul 40, se afla cea mai im pozantă casă a evreilor din cartier, aparţinând doctorilor Cajal, care se trăgeau dintr-o mare familie de evrei din Spania (aşa-nu mita ramură a evreilor sefarzi). În continuare, venea strada Mircea Vodă,
iar în stânga Dudeştii se legau de Calea Văcă reşti prin strada Colonel Orero.
Să ne întoarcem la intersecţia cu Calea Mihai Bravu, de data asta pe partea stângă: mai întâi era o fabrică de textile,
apoi veneau Depourile de tramvaie STB (azi RATB). Continuând drumul pe partea stângă, întâlneai Parcul Vitan, în locul căruia, azi, se află Mall-ul şi Policlinica Vitan. Lângă parc era Piaţa Vitan, ce se întindea în principal pe strada Vitan, stradă care începea din dreptul Poştei; în piaţă se intra, aşadar, atât prin Dudeşti, cât şi prin strada Vitan. Pe Vitan, la intrarea din Dudeşti, se afla o mare „găzărie“ (centru pentru vânzarea produselor petroliere). Trecând de strada Vitan, urma, pe Dudeşti, un restaurant, alături de care era grădina de vară a cinematografului
Lucifer.
În dreptul străzii Petre Carp începea strada Dimitrie Cantemir, în capătul căreia, la colţul cu Dudeşti, era un alt restaurant, practic cel mai mare din zonă. La vreo 50 de metri de acest restaurant se afla cel mai mare magazin alimentar de pe Dudeşti.
Trecând drumul Dudeştilor dinspre strada Traian, venea apoi strada Nerva Traian. Prima stradă de la această
intersecţie era Crucea de Piatră, care îşi trăgea numele de la o frumoasă şi impozantă cruce de piatră, scrisă cu slove chirilice, ridicată în secolul al XVI-lea. În capătul celălalt al străzii Crucea de Piatră, pe partea dreaptă, se afla cel mai renumit stabiliment de „plăceri lumeşti“, cea mai cunoscută casă de toleranţă din tot oraşul. După Crucea de Piatră, venea cinematograful Rex. La câteva sute de metri de el se termina şi Calea Dudeşti. […]

Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu.
Bucureşti: Editura Humanitas, 2008, pp. 9-11

[altmariusistoric2]

Fotografia care ilustreaza acest articol dateaza din anii 80, fiind facuta la intersectia Caii Dudesti cu Vacaresti, mai precis in Piata Cauzasi. 

[altmariusistoric2]

Mi-ati amintit! Cartile lui Isac Peltz chiar nu au mai fost republicate, de mult, cred ca de pe vremea comunismului. Ma refer la "Foc in Hanul cu Tei" - cit despre Calea Vacaresti, chiar nu stiu sa se fi retiparit vreodata. 

Doamne, exista Biblioteca pentru toti" seria Jurnalului National, care tipareste doar literatura romaneasca. Ce bine ar fi sa reia si aceste titluri!