cântă cocoșii

[Ionescu Ion]

cântă cocoșii

cântă cocoșii
sus pe burguri,
al treilea cântat,
al treilea păcat,
cântă cocoșii
sus pe burguri,
al treilea cântat,
al treilea oftat,
speriat
de umbra ta caldă,
m-am pitit în mine
ca un spiriduș,
așteptând lumina
dinspre răsărit,
se ruinează clipa
de când ne-am iubit,
umblă prin albume
chipu-ți fără nume,
ca o suvenire…

ne-au căzut
la cina rece
fimiturile din rai,
și le-am adunat pe toate,
ca-n poveștile cu crai.
tu erai o cerșetoare,
eu eram un cerșetor,
din găvanele de linguri
vărsam domnului obol,
bir din pâinea
noastră frântă
și din vinul cuvenit,
am băut ca doi nebuni
și-am uitat de ce-am venit.

ne visam la Bellagune,
cu gondolele pe cer,
tu o fată de minune,
eu un biet gondolier
și-n morgane-mpărății
ne jucam ca doi copii,
în frumosul nostru vis
ne-am trezit
pe la zenit
c-am căzut ca într-un vad
drept în tartarul din iad.

cântă cocoșii
sus pe burguri,
noi ardem în iad
pe ruguri.
licăr blond
de lună plină,
în noaptea noastră,
senină,
ies la nimfe din izvoare,
driade nepăsătoare,
lebede, albe, morgane
dansând pe ape-gorgane,
peste rânduri și-n cadențe,
îmbrăcate toate-n zdrențe.

ăsta-i timpul tuturor,
un dezmăț de nervi furor,
coborâm în iad cu Dante,
în piano și andante,
oameni răi, copii, amante,
ambalați în briliante,
dăm ocol în hăuri vaste,
butonând mereu la taste.

luni, 28 mai 2012

[Victoria Stoian]

Un periplu în Veneţia Dogilor şi în Florenţa lui Michelangelo, în Castelul Bomarzo şi în Roma Pontifilor, la Curtea Împăratului Romano-German şi în castelele nordice! Mulţumesc!

[Ionescu Ion]

Mulțumesc domnule Victor Stoian pentru trecerea prin poezia mea.