altmarius

cultură şi spiritualitate

alexandru ioan cuza insotit de dr
Alexandru Ioan Cuza, insotit de dr. Carol Davila, viziteaza un cartier inundat  

Un bucureştean trage apa în baia apartamentului său. Curăţenia şi confortul casei depind de această banală mişcare cotidiană. O dată cu gâlgâitul apei începe o călătorie fabuloasă prin infernul canalelor subterane, intestine prin care oraşul elimină reziduurile colosalei lui fiziologii. Bucureşteanul ştie prea puţine despre acest sistem vital şi despre buna lui folosire.Veceul cu apă, o invenţie târzie, de secol 19, este considerat un pas uriaş al civilizaţiei. Un şuvoi de apă a despărţit dintr-o dată timpurile moderne de epoca pestilenţei. Oraşul irespirabil şi-a alungat şobolanii şi molimele. A căpătat frumuseţe şi demnitate. Dar în Bucureşti, Capitala României, veceul din casă a fost o ficţiune până în toamna anului 2011, când s-a inaugurat Staţia de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) de la Glina. Fără acest organ final, sistemul de canalizare nu făcea decât să mute mizeria: din oraş, mai la vale, în Dâmboviţa. Şi de acolo să o înşire pe sute de kilometri în Argeş, în Dunăre şi, în cele din urmă, în Marea Neagră. Cumva, Bucureştiul are o sordidă vocaţie globală. Din acest punct de vedere, batjocoritul veceu din fundul curţii pare să fie mai ecologic. Poluează strict local, pe suprafeţe mici. Bucureştiul a fost ultima capitală europeană care îşi făcea nevoile nici măcar în intimitatea rudimentară a latrinei de coceni, ci direct în râul care i-a dat viaţă. Însă nici acum nu s-a tras apa de tot peste această ruşinoasă înapoiere a Capitalei noastre. Din cauză că SEAU nu e construită decât pe jumătate. Bucureştiul, cu cele două milioane de locuitori ai lui, este un monstru cu un singur rinichi. Jumătate din murdăria oraşului încă se mai varsă direct în Dâmboviţa. Abia în 2015 s-ar putea finaliza Staţia de Epurare. Vor fi trecut treizeci de ani de la începerea lucrărilor şi aproape două secole de la primele încercări de canalizare.

Capitala României de astăzi a trebuit să aştepte administraţia rusă pentru ca, în 1828, să se planifice o reţea de salubritate. Grandioasa operă urbană se va finaliza abia în 2015 cu staţia de epurare. Dâmboviţei i se pregătea un aport dezgustător, sistematic, din partea şugubeţilor şi cam nespălaţilor ei riverani. Însă râul ieşise oricum de multă vreme din semantica idilică a cântecului popular: "Dâmboviţă, apă dulce, cin' te bea nu se mai duce". Apa nu mai era dulce. După ce de secole acceptase cu umilinţă mizeria oraşului, devenise letală — şi acesta va fi fost sensul ascuns al versului "Cin' te bea nu se mai duce". Din Dâmboviţa porneau molimele care secerau periodic populaţia târgului.

Vodă Caragea, pe nedrept legat în memoria vremilor doar de ciuma care i-a decimat supuşii, a fost un chibzuit gospodar al râului. Printre altele, în 1815 porunceşte să se construiască o dragă pentru "a săpa şi a să curăţi regulat matca Dâmboviţei". Priceputul egumen Teodosie, de la mănăstirea Radu Vodă, primeşte sarcina de a întocmi acea "mehanie" — cum frumos şi cu respect era numită pe atunci orice maşină. Termenul îmbină armonios atributele mecanice cu înfăţişarea de dihanie. În "Edilitatea sub domnia lui Caragea" istoricul V. A. Urechia arată că domnitorul a lărgit albia, a adâncit-o şi a întărit malurile cu taraci de lemn. Apoi a poruncit  să se pună pe "matca Dâmboviţei de la Roşu şi până la Vitan" pândari "care să privegheze ziua şi noaptea şi să nu lase pre nimene a arunca în apă cât de puţin murdalîc sau gunoiu de acum înainte".

În curând apa va fi trecută prin filtre primitive de lână pentru a putea fi băută. Apoi va ajunge în puţurile săpate la marile răscruci ale Capitalei, unde se va decanta. Sacagiii nu-şi vor mai umple butoaiele direct din albie. Epoca lor romantică, dar neigienică, se va întinde, totuşi, până dincolo de începutul secolului 20.

Domnitorul Alexandru Ghica impune în 1840 pedepse: "Drept aceia se face cunoscut proprietarilor ce lăcuiesc pe marginea Dâmboviţei, cum şi tuturor treptelor de lăcuitori dintr-acest oraş, că pe viitor nu mai e volnic a mai arunca nici-un fel de necurăţenie sau gunoiu pe gârlă căci va plăti la Casa Sfatului lei cinci zeci, iar pentru celelalte dăţi câte lei 100, iar de va fi slugă, sau oameni proşti, fără stare, se vor certa cu toiege".

Astăzi certarea cu toiege este considerată primitivă. Va fi fost eficace atunci. Rămân amenzile. Dar ispravnicii greu pun mâna pe făptaşi. Vidanjele particulare varsă pe ascuns murdalâcul din fosele septice în canalizarea oraşului. Asfaltatorii — asfalt. De la şanţuri, săpate de obicei după ce se termină de asfaltat, ajung în canale resturi de betoane, moloz.  Bucureştenii aruncă în râu tot ce le prisoseşte: de la resturi de mâncare, peturi, haine, până la mobilă şi frigidere. Toiegele legii nu mai sparie poporul.În 1854, arhitectul-şef al Capitalei, Gaetano Burelli  întocmeşte un plan revoluţionar de canalizare a Dâmboviţei. Va rămâne doar pe hârtie, ca o frumoasă cutezanţă a unei minţi. Autorii volumului colectiv "Dâmboviţa — magistrala albastră a Capitalei" (Editura Meridiane, 1988) consemnează un fapt remarcabil: astăzi râul curge pe exact acelaşi traseu propus de Burelli. Trecutul îndepărtat arată prin asta că incompetenţa în administraţia locală nu este o regulă. Dar şi că vizionarii mor trişti în mijlocul contemporanilor pentru care binele se termină la bumbii jiletcii.

Revista "Bucureştii Vechi" reia în 1935 notele de călătorie ale ofiţerului austriac Stefan Dietrich, din 1855: ...Dâmboviţa este... "un râu întortochiat şi destul de mare, ce-şi rostogoleşte valurile tulburi prin oraş, iar apa lui serveşte ca articol de vânzare, la băut şi gătit, cu toate că în el se scurg şi canalele". Este anul în care, în timp ce Bucureştiul îşi înghite murdalâcul, pe harta lumii izvorăşte, limpede ca lacrima, zbuciumata cascadă Victoria. O descoperă un om neliniştit, flămând de orizonturi, numit Livingstone. Walt Whitman publică "Fire de iarbă" şi îi dă Americii măreţie.Din aceeaşi revistă aflăm că în 1859 entuziaştii conducători ai noilor Principate plănuiau o Dâmboviţă curată şi, pentru prima oară, navigabilă. Un vis care se va întinde ca un arc peste 150 de ani, până la Nicolae Ceauşescu. Însă nimic nu se va alege de planul acetsa. Nicio navă nu va tulbura plutirea lină a raţelor şi gâştelor pe râu. Visul se stinge în coşmarul birocraţiei şi al intereselor mărunte. Atunci ca şi acum.

Morile de apă erau obstacolul cel mai mare al modernizării. Avuţi şi influenţi, proprietarii morilor — în principal egumenii mănăstirilor bucureştene — învârteau cum voiau morişca deciziilor edilitare. Râul nu putea fi regularizat din cauza lor. Inundaţiile înecau an de an cartiere întregi. Urma "potopul boalelor". Alexandru Ioan Cuza pune piciorul în prag. "Monitorul, jurnal oficial al Principatelor Unite Române", nr. 57, din 13/25. 03. 1865, publică un discurs de o revoltătoare actualitate ţinut în faţa Consiliului de Miniştri: "Mai întâi vă rog, Domnule Preşedinte, să luaţi în băgare de seamă cauzele primitive ce dau inundaţiilor din România un caracter înspăimântător de periodicitate. Din mai multe memorii se vede că inundaţiile Dâmboviţei din anii 1774, 1834 şi 1851 au fost mai mici şi mai domoale decât acele urmate în anii 1860, 1864 şi 1865. Pe de altă parte, am constatat că stârpirea pădurilor la noi s-a întins în proporţii neauzite. Aici, cred, este răul şi totodată o dovadă convingătoare de exactitatea datelor ştiinţei în această materie".

În acelaşi an Cuza promulgă Legea pentru desfiinţarea morilor de pe râul Dâmboviţa". Este impusă cu forţă poliţienească împotriva morarilor, a tăbăcarilor şi a boierilor. Râul iese din robie. Inginerul-şef al Capitalei, Nicolae Maxenţian, elaborează un plan genial, dar inaplicabil. E scump şi loveşte în interesele baronilor locali de pe malurile râului. Din ambiţiosul lui proiect se înfăptuiesc unele părţi. În 1868 este curăţată albia şi se fac mici rectificări ale cursului. Între 1870 şi 1872 podurile de lemn sunt înlocuite cu poduri de fier. Între 1880 şi 1886 inginerul francez Alexandre Boisquerin amenajează Dâmboviţa pe tot traseul ei prin Bucureşti. Sunt eliminate toate meandrele, fundul albiei este podit cu buşteni de stejar. Râul rămâne însă şi pe mai departe colectorul mizeriei din oraş, o latrină de la un capăt la altul.

În aceeaşi perioadă Londra îşi extindea metroul. Un temerar numit Joseph Balzagette, poate nu mai iscusit decât Burelli sau Maxenţian, construise peste 2.000 de kilometri de canale şi o staţie de epurare la capătul lor. Marea metropolă scăpa de holeră şi îşi recăpăta astfel Tamisa. Pentru aceasta englezii îi acordă lui Balzagette veneraţia unui erou civilizator.  La noi, lăsând la o parte acoperirea Dâmboviţei cu o placă de beton în zona centrală, în 1935, nicio lucrare importantă nu-i mai tulbură curgerea murdară timp de o sută de ani.

Vizualizări: 106

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor