Bolnita din Manastirea Hurezi, aflata in satul Romanii de Jos, in judetul Valcea, a fost construita in anul 1699, de catre Doamna Maria Brancoveanu, fiind inchinata Adormirii Maicii Domnului. Astazi, din vechea bolnita se mai pastreaza decat bisericuta, foisorul si ruinele spitalului.
Manastirea Hurezi este considerata a fi cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc si, poate, cel mai mare ansamblu monahal din Romania. Biserica mare, inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, a fost ctitorita intre anii 1693-1697, de catre Sfantul voievod Constantin Brancoveanu. Incepand cu anul 1993, aceasta se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Langa manastire au fost zidite mai multe locasuri de rugaciune, deosebit de frumoase, fiecare imbinand armonios stilul bizantin cu cel romanesc. Astfel, pe langa biserica cea mare, crestinul se poate inchina si in alte trei biserici brancovenesti: Biserica Bolnita, zidita de Doamna Maria Brancoveanu, in anul 1696; Schitul Sfintii Apostoli, ctitorit de staretul manastirii, anume Ioan Arhimandritul, la anul 1698; Schitul Sfantul Stefan, zidit de fiul cel mare al domnitorului, anume Sfantul Stefan Brancoveanu, in anul 1703; Biserica Sfintii Ingeri, construita de Ioan Arhimandritul, in anul 1700, pentru robii care munceau pe pamantul manastirii.
Bolnita din Manastirea Hurezi
Bolnita Manastirii Hurezi se afla in partea de rasarit a complexului monahal, in afara incintei, cam la o suta de metri de biserica mare. Bolnitele erau construite in locuri mai retrase, atat pentru pastrarea linistii, cat si pentru izolarea si tratarea celor bolnavi.
Pe deal, in curtea imprejmuita cu ziduri modeste, dar din piatra, se inalta minunata biserica a bolnitei, foisorul si o serie de ruine. Foișorul se afla in partea de sud-vest a incintei, chiar pe coltul zidului care imprejmuieste curtea. Chiliile si spitalul sunt ruinate complet, din acestea mai distingandu-se decat o serie de ferestre, usi, arcade si urme ale zidurilor. In curtea bolnitei se afla cimitirul Manastirii Hurezi.
Pisania bisericutei ne ofera bogate informatii, dupa cum urmeaza: "Ravnind si urmand in toate bunele fapte si blagocestive, Maria, luminata Doamna, preainalta sotului sau Io Constandin Basarab Voevod, si precum si domnul sau biserica cea mare in cinstea marilor Imparati si Sfinti Constandin si Elena den temelie o au ridicat si o au infrumusetat, asa si Maria sa, in slava de Dumnezeu Nascatoarei, Fecioarei si Stapanei noastre, au zidit aceasta sfanta si dumnezeiasca beserica, ce bolnita facand-o, in veci buna pomenire sa ramaie si fiilor nemort nume, ispravind-o la al optulea an al domniei lor, la leat de la zidirea lumii 7205 (1697), mesita septembrie, 20 din."
Bolnita manastirii a fost construita, deci, de Doamna Maria Brancoveanu, iar de supravegherea lucrarilor s-a ingrijit staretul manastirii, Arhimandritul Ioan. Lucrarile au inceput in ziua de 20 septembrie 1696 si s-au incheiat in anul 1699, cu pictarea bisericii de catre zugravii Preda, Nicolae si Efrem.
Sfantul Altarul prezinta spatii speciale pentru proscomidiar si diaconicon. Naosul este de forma patrulatera, iar pronaosul lipseste. Pridvorul se sprijina pe șase coloane din piatra, cu baza octogonala, legate prin arcade semicirculare. Ferestrele bisericii au chenare din piatra, iar fatadele zidurilor sunt imparțite de un brau simplu. Foișorul este de forma dreptunghiulara si are acoperisul sprijinit pe douasprezece coloane rotunde. Sub foișor se afla o veche pivnița, folosita uneori ca osuar.
Pictura bisericii este deosebita, ea fiind realizata in stilul bizantin. Pe bolta Sfantului Altar, Maica Domnului este incadrata de cei doisprezece profeti care au profetit intruparea Fiului lui Dumnezeu, si anume: Iacov, Moise, Aaron, Ghedeon, David, Solomon, Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Avacum si Zaharia.
Tabloul votiv este zugravit in interior, pe peretele vestic. In partea stanga apare Doamna Maria Brancoveanu, care tine in maini modelul bisericutei, si Sfantul Constantin Brancoveanu, care sunt binecuvantati de Iisus, iar in partea dreapta apar voievodul Antonie din Popești și boierul Neagu, adica bunicul si tatal Doamnei Maria.
In pridvor, oarecum atipic pentru aceasta zona a tarii, este zugravita scena numita "Viata adevaratului calugar". Tot aici mai sunt infatisate si alte trei scene deosebite, dupa cum urmeaza: Adormirea Sfantului Efrem Sirul, care apare mai intai in insula Creta si in Sfantul Munte Athos; Omorarea cu pietre a Sfantului Arhidiacon Stefan, tot de inspiratie athonita; Corabia crestinatatii, la randul ei, este o scena originala, de factura romaneasca, in care Biserica este infatisata sub forma unei corabii la carma careia se afla Hristos.
Teodor Danalache
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius