Boema – tânăra artă clujeană interbelică

[altmariusart]

Boema – tânăra artă clujeană interbelică

de: Paul Boca

NR. -

20 Iulie, 2011

http://www.artactmagazine.ro/boema-tanara-arta-clujeana-interbelica...

„Cât de fericiţi trebuie să fie cei care nu îşi făuresc vise despre imposibil! Îmi predic încontinuu liniştea, dar o urăsc tot mai mult, viaţa se răzvrăteşte în mine; aş vrea să aud odată vocea adevăratei arte, din cauza asta tot chinul meu, lâncezeala, suferinţele sunt valoroase, pentru că fiecare dintre ele ascunde câte o năzuinţã.” Sunt cuvintele lui Tasso Marchini, pictorul român de origine sârbo-italiană sub conducerea spirituală a căruia se forma, în contextul unui Cluj interbelic prins între arta rigidizată impusă de academism şi gusturile de multe ori „comode” ale simplilor amatori de artă, se forma o adevărată Stultifera navis a artei ardelene a epocii: grupul compact al „nebunilor de la 17”, de pe strada Piezişă, cum erau numiţi pe atunci, unul dintre acele nuclee artistice „autentice” ale perioadei care vor constitui, în descendenţa viziunii lui van Gogh, adevărate comunităţi creatoare (în sensul primar al  conceptului).

După ce, în luna mai a acestui an, Galeria Quadro din Cluj-Napoca găzduia o expoziţie-eveniment care reunea, după 80 de ani, multe dintre lucrările reprezentative pentru Boema clujeană, maniera sa artistică şi spiritul creator specific, acelaşi spaţiu găzduieşte acum lansarea unei cărţi-album bazate pe textele Ioanei Vlasiu şi pe cele ale lui Sebestyén György Székely, precum şi pe cele ale unor cunoscuţi critici transilvăneni ai epocii. Cartea vine ca o încercare de individualizare la nivel conceptual a grupului condus de Tasso Marchini în cadrul artei interbelice româneşti: „Există ceva care deosebeşte arta transilvăneană interbelică de arta românească a secolului XX şi care legitimează decupajul propus de această expoziţie?” Aceasta este întrebarea de la care Ioana Vlasiu îşi porneşte eseul din introducerea cărţii (Boema – tânăra artă clujeană interbelică), lucrare care are meritul de a reuni într-o formă definitivă, pentru prima dată, operele grupului (ale studenţilor şi mentorilor lor deopotrivă): de văzut sunt, cu siguranţă, lucrările unui Eugen Gâscă, Fülöp Antal Andor sau, desigur, Tasso Marchini, care, deşi nu duc lipsă, ca toată colecţia, de altfel, de influenţele tehnice ale unor pictori ca Cézanne, Gaugain sau van Gogh, îşi au individualitatea într-o afirmare manifestă a pictorului ca beneficiar al unei poziţii privilegiat-pozitive, în pofida situaţiei materiale extrem de precare ce duce, în alte spaţii ale aceleiaşi epoci, la naşterea unei arte care stă mereu sub semnul creatorului damnat, etern prins în cercurile turbulenţelor existenţiale. Prin caracterul său unificator, prin cercetarea pe care o propune, Boema... reprezintă un efort de sinteză demn de luat în seamă în eventuala realizare a unei istoriografii exhaustive a artei româneşti a ultimului secol.

În acest sens, volumul cuprinde 255 de pagini inedite care vorbesc despre grupul artiştilor clujeni ale căror lucrări au fost expuse la Galeria Quadro, conţinând, pe lângă studiile semnate de Ioana Vlasiu şi Sebestyén György Székely, 77 de reproduceri color, aproximativ 100 de imagini documentare, precum şi articole de epocă şi corespondenţă, culese şi publicate pentru prima oară într-un volum editat în trei limbi: română, maghiară şi germană.

Boema clujeană îşi va încheia drumul străbătut în cadrul Galeriei Quadro pe data de 2 septembrie, când lucrările reunite în expoziţie vor fi scoase la licitaţie.

 

Video de la vernisajul expoziţiei Boema – tânăra artă clujeană interbelică:

 

BOEMA exhibition. The young interwar art of Cluj. from Galeria Quadro on Vimeo.

Galerie de imagini de la lansarea cărţii Boema – tânăra artă clujeană interbelică (fotografii realizate de Roxana Pop):