Biserici din Bucuresti (5): Biserica Sfantul Visarion - Piata Romana

[Convergențe - Lumina]

Biserica Sfantul Visarion - Piata Romana

Biserica Sfantul Visarion, aflata in apropiere de Piata Romana, este una dintre bisericile vechi ale Bucurestiului. Inchinata Sfantului Visarion, episcopul Larisei, praznuit in ziua de 15 septembrie, aceasta biserica este deosebita, atat prin istoria ei, cat si prin arhitectura ei impresionanta.

Sfantul Ierarh Visarion este praznuit in ziua de 15 septembrie. Acesta s-a nascut in prima jumatate a secolului a XVI-lea, in satul Megali Porta, aproape de orasul Tricala, in Grecia. A calatorit la Muntele Athos, iar la varsta de 16 ani a fost calugarit. A fost hirotonit preot, episcop, iar apoi a fost ales mitropolit de Larisa, un oras din centrul Greciei. In anul 1527, sfantul a ctitorit o manastire, care astazi ii poarta numele.

Biserica Sfantul Visarion - Piata Romana

Prima biserica zidita pe acest loc a fost de lemn, lucru dovedit de existenta in interiorul fostei biserici din zid a cinci barne din lemn de stejar, aflate sub pardoseala. Dupa cateva decenii, crestinii din cartier au ridicat pe acelasi loc o noua biserica, din zid, tot in forma de nava, avand absida Altarului de forma poligonala.

In data de 21 septembrie 1797, pe locul bisericutei de piatra se sfinteste o alta biserica, tot din piatra, in care va fi botezat Sfantul Calinic de la Cernica. Aceasta biserica a fost folosita pana in anul 1913, cand s-a zidit actuala biserica, in fata celei vechi. Din vechea biserica se mai pastreaza decat pridvorul si pronaosul, ea fiind partial demolata, in anul 1964.

Actuala biserica inchinata Sfantului Ierarh Visarion a fost construita intre anii 1910-1913, de catre enoriasa Elena Eraclide, in timpul arhipastoriei mitropolitului Conon Aramescu Donici. Piatra de temelie s-a pus in ziua de 20 iunie 1910, de catre fostul mitropolit Atanasie Mironescu, iar sfintirea s-a facut in ziua de 14 octombrie 1913, de praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, de catre arhiereul Valerian Ramniceanu, fratele episcopului Melchisedec Stefanescu.

Biserica a fost construita dupa planurile intocmite de catre arhitectul Ernest Doneaud, arhitect-sef al capitalei, care a mai proiectat si alte doua monumente renumite: cladirea C.E.C.-ului din Bucuresti si Cazinoul din Constanta. Planul bisericii, intins pe o suprafata de 230 de metri patrati, este in forma de cruce, iar arhitectura acesteia este o combinatie a stilului bizantin cu cel moldovenesc, avand o turla mare si alte doua mai mici, pe laterale.

Pridvorul bisericii este deschis, de forma ovala, avand trei arce suprainaltate, sprijinite pe patru coloane din piatra de Vrata, adusa din Bulgaria, cu capiteluri si baze inflorate. Portalul de la intrare, realizat din piatra, are un chenar ornamental ce pastreaza pisania originala si un panou semirotund, cu o icoana in mozaic reprezentand-o pe Maica Domnului cu Pruncul.

Pe fatada principala, sub cornise, se afla unsprezece ocnite cu icoanele Sfintilor Apostoli si una, centrala, cu icoana Sfantului Visarion. La baza ocnitelor se afla un brau simplu, iar in exterior se gasesc doua contraforturi pe fiecare parte.

Pictura bisericii, lucrata in ulei, atat cea murala, cat si cea a icoanelor de pe catapeteasma, a fost executata de catre pictorul Constantin Gheorghiu, profesor la Scoala de Belle-Arte, din Bucuresti. In tabloul ctitorilor, asezat pe peretele de apus, sunt reprezentati mitropolitul Conon Aramescu Donici, ctitorii Elena Eraclide si Constantin Eraclide, precum si regele Carol I. In partea dreapta a pronaosului se afla mormantul Elenei Eraclide, trecuta la Domnul in anul 1922.

Pictura bisericii a fost restaurata in anul 1968, cand, in pridvor, au fost adaugate icoanele Sfintilor Visarion si Calinic de la Cernica, lucrate de pictorul arhimandrit Sofian Boghiu. Mai tarziu, intre anii 2006-2007, au fost executate ample lucrari de reparatii la intregul locas, atat in interior, cat si in exterior.

Intre anii 1965-1966, respectandu-se indicatiile oferite de Directia Monumentelor Istorice, s-a restaurat ceea ce s-a mai pastrat din vechea biserica, prin consolidarea zidurilor, prin tencuirea interioara si exterioara, precum si prin construirea unui nou acoperis. Astazi, fosta biserica serveste pe post de biblioteca parohiala.

Teodor Danalache