Biserica Sfanta Sofia este o biserica ortodoxa din Bucuresti. Aflata in cartierul Floreasca, aceasta biserica este inchinata Sfintei Sofia, praznuita in ziua de 17 septembrie, si Sfantului Ierarh Nicolae, praznuit in ziua de 6 decembrie.
In anul 1608, localitatea Floresti, datata inca din secolul al XVI-lea, a fost impartita in urmatoarele trei sate: Florestii de Jos, Florestii de Mijloc si Florestii de Sus. Cel din urma sat a devenit, mai apoi, cartierul Floreasca. Aceasta biserica a apartinut, la inceput, satului Florestii de Sus, de pe raul Colentina.
Biserica Sfanta Sofia - Floreasca
In cadrul secolului al XVIII-lea, o mosie insemnata din satul Floresti, apartinea familiei Florescu. Pantaleon Caliarhi era medicul de curte al Sfantului Constantin Brancoveanu. Fiul acestuia, anume Antonache Caliarhi, s-a casatorit cu Ancuta, fiica postelnicului Istrate Florescu, care era var cu domnitorul Constantin Brancoveanu. Prin casatorie, noua familie a primit o parte din mosia Floresti. Din acest moment, Antonache si-a luat numele de Florescu, punand bazele unei alese familii boieresti.
In anul 1738, cronicarul grec Chesarie Daponte, aminteste ca in vremea razboiului, Pasa Soliman a fost gazduit in casele lui clucerului Antonache, de la Colentina, care avea si un chiosc, spre lac, pe locul actualei biserici.
Nu se cunoaste daca paraclisul de pe mosia Floresti a fost zidit de credindiosul Antonache sau a fost mostenit odata cu primirea mosiei. In lipsa pisaniei originale, se crede ca Biserica Sfanta Sofia a fost mostenita de Antonache, ea fiind zidita inainte de anul 1738. Potrivit stilului arhitectural brancovenesc, biserica este specifica secolului al XVIII-lea.
In anul 1927, cand G.D. Florescu viziteaza aceasta biserica, el analizeaza portretele ctitorilor si, dupa costumatie, le incadreaza in a doua jumatate a secolului XVIII-lea. De o parte a usii de intrare ar fi zugravit Istrate Florescu, cu sotia si fiica lor, Ancuta, sotia lui Antonache, iar de cealalta parte a usii ar fi marele vornic Ionita Florescu, cu sotia sa, Anica Ghica. Acestia din urma au restaurat biserica in a doua jumatate a secolului XVIII, dupa cutremurul din anul 1738.
In anul 1926, arhitectul Paul Smarandescu viziteaza biserica, aceasta fiind ruinata, fara usi si ferestre, plina de vegetatie, fara acoperis si cu pardoseala distrusa. Cu aceasta ocazie, el se apuca de restaurarea bisericii, sustinand faptul ca biserica ar fi fost zidita in a doua jumatate a secolului XVIII-lea.
Arcadele putin adanci ale Bisericii Sfanta Sofia, care decoreaza peretii, se aseamana cu aceleasi motive de la Biserica Stravopoleos, din Bucuresti, construita in anul 1724, cu Biserica Sfintilor, din Bucuresti, cu biserica din Saftica, din Ilfov, cu biserica din Pietrosita, din Dambovita, construita in anul 1765, si cu biserica din Calvini, construita in anul 1775.
Familia G.M.Negropontes a finantat lucrarile de restaurare. Cand biserica a fost resfintita, aceasta a fost inchinata Sfintei Sofia, dupa numele sotiei sale, Sofia Negropontes. Familia Negropontes si familia Niculescu au donat parohiei terenul din jurul acesteia, avand o suprafata de aproximativ opt sute de metri patrati.
Paul Smarandescu a restaurat biserica respectand cu strictete, fara nici o modificare, toate tencuielile, profilele si formele vechi care s-au pastrau. Potrivit arhitecturii intalnite la bisericile din aceeasi epoca, au fost refacute sarpanta, invelitoarea, streasina de la intrare, cu chenarul din piatra cioplita, ferestrele si turla bisericii.
In anul 1981, parintele Eugen Boboescu a reparat ansamblul arhitectural din Floreasca, tencuind biserica, clopotnita si zidul imprejmuitor. Mai apoi, in anul 1987, a fost restaurata pictura, de catre pictorul Cornel Boambes, iar in turla au fost montate vitralii noi, realizate de catre pictorul Broscauteanu.
Teodor Danalache
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius