Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost rânduită ca hram al Mănăstirii Curtea de Argeş de ctitorul ei, Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Prezent la ceremonialul târnosirii sfântului locaş din 15 august 1517, al cărui fast a întrecut tot ce se văzuse până atunci în Ţările Române, cărturarul grec Gavriil, protosul Sfântului Munte Athos, descria ctitoria domnească de la Curtea de Argeş în slove memorabile: „Vom putea spune cu adevărat că nu este aşa mare şi sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o făcut marele înpărat Iustinian, iară cu frămseţea este mai predesupra acelora”.
Cei mai mari meşteri ai vremii au dăltuit în piatră un monument învăluit rapid în legendă. Efortul de construire a catedralei a rămas în memoria colectivă a poporului român, în istoria căruia biruinţele sunt edificate pe talent, sacrificiu şi jertfelnicie. Vasile Alecsandri a cules balada „Mănăstirea Argeşului” în anul 1874, iar Dimitrie Bolintineanu a inclus în volumul „Legende istorice” din 1865 opera „Doamna lui Neagu”. Istoricul Constantin C. Giurescu aminteşte eforturile făcute de familia domnească pentru ridicarea bisericii: „Pe bună dreptate, atunci când vistieria ţării secase, şi-a jertfit Doamna Despina, soţia lui Neagoe Basarab, giuvaerurile. Şi nici chiar jertfa unei vieţi omeneşti aşa cum spune legenda despre meşterul Manole, care şi-ar fi îngropat soţia în ziduri spre a le împiedica să se tot dărâme, n-ar fi fost prea mare”.
Prin augusta familie Carol I şi Elisabeta, Curtea de Argeş devine oraş regal, iar mănăstirea Sfântului Neagoe este înnoită şi integrată într-o reşedinţă monarhică. Arhitectul André Lecomte du Noüy vine împreună cu familia pe malul Argeşului şi rezideşte bijuteria medievală la sfârşitul secolului al 19-lea. De la el ne-a rămas aspectul edificiului celebru în memoria colectivă culturală a întregii lumi, cu turlele unicat torsate pe pronaosul în care îşi dorm somnul de veci primii regi ai României.
În 2017, la quincentenarul sfinţirii Mănăstirii Argeşului, s-a sărbătorit încheierea celui mai amplu proiect de restaurare şi punere în valoare a edificiului, coordonat, la mai bine de un secol de la opera Regelui Carol, de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Zidită în piatră şi scrisă cu litere de aur în documente de arhivă şi în legende populare, Catedrala din Curtea de Argeş îşi aşteaptă zveltă şi demnă, an de an, închinătorii.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius