Biserica brancoveneasca din Doicesti

[altmariustotal ortodox]

Biserica brancoveneasca din Doicesti

Biserica din Doicesti este biserica unei foste manastiri ortodoxe. Vechea manastire, din care se mai pastreaza astazi doar biserica si ruinele cladirilor domnesti, era situata in apropiere de satul Doicesti, in judetul Dambovita. Astazi, pe teritoriul comunei Doicesti, sunt amplasate monumente si ansambluri de arhitectura ce constituie un potential turistic deosebit: Biserica Nasterea Maicii Domnului si ruinele Curtii domnesti, ambele construite in anul 1706, de catre Sfantul Constantin Brancoveanu.

Pe proprietatile din Doicesti, voievodul Constantin Brancoveanu a construit o casa domneasca, in stilul epocii, si o biserica din piatra. In jurul casei domnesti se afla zidul de incinta, de constructie specific brancoveneasca, folosindu-se piatra de rau, incastrata in casete de caramida. Din casa domneasca n-a mai ramas nimic, insa zidul se pastreaza intr-o stare relativ buna, mai ales in partea de sud si vest, unde acesta atinge chiar sase metri inaltime.

Biserica brancoveneasca din Doicesti

Manastirea Doicesti, numita si Schitul Paroaia, dupa numele jupanitei Ecaterina, sotia logofatului Para, este o ctitorie mai putin cunoscuta a domnitorului Matei Basarab, atat datorita lipsei de informatii documentare, cat si datorita transformarilor arhitecturale suferite de-a lungul timpului. Deoarece nu s-a mai respectat infatisarea originala a bisericii, in urma reparatiilor ulterioare, imaginea initiala a acesteia nu se cunoaste. Astfel, pe drept se poate spune ca, daca nu ar exista pisania veche a acesteia, nimeni nu ar crede ca biserica este o opera a epocii lui Matei Basarab.

 

Conform pisanii vechi, pastrata inca din secolulul al XVII-lea, manastirea de maici, inchinata Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul, a fost cladita din temelii intre anii 1645-1646, iar ctitorii sunt domnitorul Matei, impreuna cu doamna sa, Elena. Potrivit unui act in care i se atribuie o serie de donatii, in data de 9 aprilie 1646, biserica era deja zidita.

In majoritatea cronicilor Tarii Romanesti, manastirea din Doicesti nu este trecuta in dreptul realizarilor domnitorului Matei Basarab, cu toate ca ea apare in mai multe acte ale secolului, in toate figurand ca ctitorie a marelui domnitor. Pe langa domnitor, in randul donatorilor-ctitori, mai figureaza si Tudor clucerul Doicescul, ispravnicul manastirii, si Stefan cihodarul, din Barbatesti.

Potrivit unei alte pisanii, biserica din Doicesti a fost refacuta de Sfantul Constantin Brancoveanu, in anul 1706, cu hramul Nasterea Maicii Domnului. Desi a avut ctitori de seama, aceasta biserica nu se face prezenta in istoria vremii. Cutremurul din anul 1802 darama o mare parte din biserica originala. De refacerea bisericii se va ocupa banul Grigore Brancoveanu, urmasul domnitorului martir.

 

In anul 1838, biserica din Doicesti este iarasi afectata de un cutremur de pamant. In anul 1849, biserica este reparata de catre clucerul Iancu Nedeianu, la insistentele si pe cheltuiala cuvioasei Elisabeta Brancoveanu, vaduva banului Grigorie.

Dupa anul 1864, manastirea de maici este desfiintata, iar biserica acesteia devine biserica parohiala, pentru satul Laculete. Ultima reparatie notabila este cea din anul 1898, cand este construit amvonul bisericii, fapt consemnat intr-o pisanie.

Constituita in plan de nava dreptunghiulara si boltita, cu doua calote semicilindrice, biserica este alcatuita dupa cerintele cultului, avand Altar, naos si pronaos, la care se adauga un pridvor, in partea de vest, cu calota semicilindrica. Coloanele ce inconjoara pridvorul sunt torsionate, frumos daltuite in piatra, avand la partea inferioara si superioara decoratii florale. In partea superioara, stalpii sunt uniti intre ei de arcade trilobate.

 

Biserica din Doicesti este cea mai frumos decorata dintre bisericile brancovenesti cu pictura exterioara. In interiorul bisericii se pastreaza pictura in fresca, facuta in timpul lui Constantin Brancoveanu. Se distinge fresca votiva, reprezentand intreaga familia a lui Constantin Brancoveanu: doamna Maria, cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, precum si cele sapte fiice ale sale, Stanca, Maria, Smaragda, Ilinca, Safta, Ancuta si Balasa. Pe peretele dinspre sud, fresca infatiseaza pe parintii domnitorului, Papa Brancoveanu, stramos al lui Matei Basarab, si pe Stanca Cantacuzino, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino.

Teodor Danalache