Biografia zilei: Vasile Băran

[altmariusliterar]

http://www.crispedia.ro/Vasile_Baran

 

Vasile Băran (20 ianuarie 1931, Pojogeni, judeţul Gorj) este un prozator, publicist şi poet. Fiu al Anei şi al lui Gheorghe Băran, ţărani, Băran urmează liceul la Târgu Jiu şi Bucureşti, apoi Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu", secţia de ziaristică. A fost redactor la Agerpres, „Scânteia tineretului", „Scânteia", la secţia de scenarii a Studioului Cinematografic Bucureşti, secre­tar de redacţie la „România literară" (1969-1989).

 

Debutul dublu al lui Băran, cu Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare şi belşug şi Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), apărute în 1961, se circumscrie speciei, mult frecventate în epocă, a reportajului literar contrafăcut în sensul pozitivului mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenţionale ale literarului, distanţându-se parţial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notaţie şi, implicit, viziunea de an­samblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ şi transparentă moral. O pre­ferinţă constantă merge către „microsioane", compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei şi parabolicului.

 

Romanele lui Băran îşi propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist", diverse medii, începând cu cel rural şi terminând cu acela artistic. Deşi evident mediocră, această literatură a beneficiat de ecouri critice pozitive, un dosar al receptării putând fi simptomatic pentru limbajul dublu al criticii literare în comu­nism, apt să pluseze, prin terminologia pusă în joc, valori neconvingătoare estetic, dar convenabile ideologic. S-a vorbit astfel despre „o arhitectură secretă disimulată printr-un barochism digresiv" (Mircea Iorgulescu) sau despre capacitatea „de a profila simboluri existenţiale" în cadrul „unor motive structuratoare care susţin ansamblul" (Gabriel Dimisianu).

 

După 1989, autorul va ilustra şi tipul de literatură senzaţională, precum înDracula, adolescentul blestemat (1999). Ca eseist, Băran nu evită preţiozităţile şi informaţiile deficitare ale diletantului; Monografii istorice(2003) acordă credit unor ipoteze hazardate, pe linia dacologilor improvizaţi.

 

Opera

 

• Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare şi belşug, Bucureşti, 1961;

• Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), Bucureşti, 1961;

• Contemporani cu viitorul, Bucureşti, 1962;

• Uluitoarea dispariţie a unui cap liniştit, Bucureşti, 1965;

• O raită prin pădurea de întâmplări, Bucureşti, 1966;

• Duminica lucrurilor, Bucureşti, 1968;

• Întâmplări din primul vis, Bucureşti, 1968;

• Săgeata albă, Bucureşti, 1968;

• Număraţi până la unu, Bucureşti, 1969;

• Berbecul zburător, Bucureşti, 1971;

• Cuptorul de ars cărămidă, Bucureşti, 1971;

• Microsioane satirice, Cluj, 1971;

• Ancheta, Bucureşti, 1972;

• Imnurile verii, Cartea proverbelor, Bucureşti, 1973;

• Cocorii de iarnă, Bucureşti, 1973;

• Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iaşi, 1974;

• Cascada, Bucureşti, 1974;

• Cresc odată cu ţara, 1974;

• Insula manechinelor, Bucureşti, 1975;

• Ambarcaţiunea eroică, Bucureşti, 1976;

• O.R.A. (Opinii, reportaje, anchete), Bucureşti, 1976;

• Diamantul viu, Bucureşti, 1978;

• R.I.T.M., Bucureşti, 1978;

• Pământul plat. Romanul unui vis, Bucureşti, 1979;

• I.M.N. (Impresii, microsioane, notaţii), Bucureşti, 1981;

• Oglinda nepieptănată, Craiova, 1982;

• Cavalerii de pe coastă, Bucureşti, 1982;

• Pluta meduzei, Craiova, 1982;

• Roata şi soarele, Bucureşti, 1982;

• Sub cerul umbrelei mele, Bucureşti, 1984;

• Limpezirea fântânii, Bucureşti, 1984;

• Raniţa grea a iubirii, Bucureşti, 1985;

• Plecarea cavalerilor, Bucureşti, 1986;

• Recucerirea dragostei, Bucureşti, 1987;

• Nevăzutele războaie, Bucureşti, 1989;

• Aceşti scriitori minunaţi şi conştiinţele lor zburătoare, Bucureşti, 1992;

• De la regina muncii la regina moartă, Bucureşti, 1994;

• Noaptea Mokshanalei, Bucureşti, 1995;

• Mierea din nevasta altuia, prefaţă de Fănuş Neagu, Bucureşti, 1997;

• Regina moartă, Craiova, 1998;

• Dracula, adolescentul blestemat, Bucureşti, 1999;

• De la Lenuţa Petrescu la Elena Ceauşescu, Bucureşti, 2000;

• Itinerar brâncuşian, Bucureşti, 2001;

• Ţepeş, fiul Dragonului, Bucureşti, 2000;

• Monografii istorice, Bucureşti, 2003.