Biografia zilei: Ştefan Bezdechi

[altmariusliterar]

 http://www.crispedia.ro/Stefan_Bezdechi

Ştefan Bezdechi (24 aprilie 1888, Ploieşti - 25 martie 1958, Cluj) este un clasicist şi traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriaşi de origine aromână. Student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, discipol al lui V. Pârvan, Bezdechi a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiţi cercetători ai Antichităţii, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff şi Eduard Norden. La intrarea României în primul război mon­dial, se refugiază în Danemarca.

 

În 1919, este numit agregat stagiar pentru limba şi literatura greacă la Facultatea de Litere din Cluj. Treizeci de ani (1919-1951) va activa în catedră, devenind profesor titular din 1926. Obţinuse în 1920, la Bucureşti, titlul de doctor în litere cu o teză despre al patrulea discurs al lui Demostene. Membru al Şcolii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind şi publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras.

 

Este prezent în periodice şi reviste de specialitate clujene („Dacoromania", „Cultura poporului", „Societatea de mâine" - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare", „Hyperion", „Gând românesc", „Anuarul Insti­tutului de Studii Clasice", „Symposion"), în „Transilvania" din Sibiu, „Ephemeris Dacoromâna" din Roma, „Acropole" din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar", „Drum drept", „Convorbiri literare", „Propilee literare" „Analele Dobrogei", „Orpheus-Favonius", „Camenae" etc.

 

Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan şi contemporanii săi(1922) şi Gânduri şi chipuri din Grecia veche(1927), oferă, pentru un public mai larg, primul, imaginea luptei de idei, de mentalităţi şi forme de artă din Grecia de după războiul peloponeziac, dezvoltată în jurul unor personalităţi definitorii, Euripide şi Aristofan, iar al doilea, prin Homer şi Socrate, o privire asupra producţiei spirituale ca parte integrantă a vieţii unui popor. Pledoarie pentru reactualizarea unei tradiţii majore, clasicismul antic, sunt şi traducerile lui Bezdechi.

 

A transpus în româneşte toate dialogurile lui Platon (şi a publicat mare parte dintre ele). A dat, sub titlul Statul atenian (1946), Constituţia Atenei de Aristotel, precum şi Metafizica (apărută postum, în 1965). A tradus din Aristofan şi din Euripide, Lucian, Xenofon, Hesiod şi Plutarh.

 

A alcătuit Antologia liricilor greci (1927) şi Antologia poeziei greceşti. 1800-1930 (1939), precum şi o culegere de texte pe tema Sportul la eleni (1937). A ilustrat literatura latină prin versiuni româneşti din Marc Aureliu şi Ovidiu (Tristia, 1930, pentru care primeşte Premiul „Năsturel Herescu" al Academiei Române, Ponticele nefiind editate în volum).

 

A pătruns în cercetarea literaturii religioase cu Bucăţi alese din opera Sfântului Athanasie cel Mare şi cu editarea unor scrieri ale Sfântului Ioan Gură de Aur. A lăsat o monografie asupra primului umanist de origine română, Nicolaus Olahus, a publicat Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu.

 

Cu Trei comedii (1922) din Ludwig Holberg, Bezdechi este primul nostru traducător din daneză. La tălmăcirea Utopiei lui Thomas Morus, apărută în 1958, a lucrat împreună cu fratele său, Elefterie Bezdechi. Versiunea românească din 1959 după Erasmus, Elogiul nebuniei, îi aparţine. Traducerile lui Bezdechi, antologiile pe care le-a alcătuit sunt însoţite de prefeţe, adevărate studii prin amploa­rea şi exactitatea informaţiei filologice şi prin abordarea comparatistă.

 

Opera

 

• Aristofan şi contemporanii săi, Bucureşti, 1922;

• Gânduri şi chipuri din Grecia veche, Cluj, 1927;

• Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa, judeţul Gorj, 1939;

• Nonnos şi Ovidiu, Sibiu, 1941;

• Pentru clasicism, Sibiu, 1942;

• Sfântul Ioan Gură de Aur şi Platon, Sibiu, 1945;

• Gânduri şi chipuri din lumea antică, îngrijită şi prefaţă de Veronica Mocanu, postfaţă Nicolae Lascu, Cluj Napoca, 1980.

 

Ediţii

 

• Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu, partea I, introducerea editorului, Cluj-Sibiu, 1944.

 

Traduceri

 

• Marc Aureliu, Către sine însuşi, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1922;

• Ludwig Holberg, Trei comedii, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1922;

• Platon, Dialoguri, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1922; ediţia II, ediţie îngrijită de N. Râmbu, Iaşi, 1993, Fedru, prefaţa traducătorului, Aninoasa, judeţul Gorj, 1939, Protagoras şi Lysis, prefaţatraducătorului, Sibiu, 1941, Euthyfron. Menexen, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1943, Menon. Euthydemus, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1943, Alcibiade, I-II, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1943, Parmenide, introducerea traducătorului, Sibiu, 1943, Hippias Maior, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1943, Symposion, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1944, Sofistul, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1945, Scrisorile. Dialoguri suspecte. Dialoguri apocrife, introducerea traducătorului, Bucureşti, 1996;

• Aristofan, Norii, Bucureşti, 1924; ediţia Bucureşti, 1955 (în colaborare cu Demostene Botez),Păsările, Arad, 1926, Plutus, Sibiu, prefaţa traducătorului, 1944;

• Lucian din Samosata, Dialogurile morţilor şi dialogurile zeilor, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1924, Dialoguri şi conferinţe, introducerea traducătorului, Bucureşti, 1925 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi);

• Euripide, Bacantele. Alceste. Ciclopul, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1925, Hippolit, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1944;

• Xenofon, Apologia lui Socrate, Bucureşti, 1925, Tratatul de vânătoare, Cluj, 1934;

• Bucăţi alese din opera Sfântului Atanasie cel Mare, prefaţa traducătorului, Cluj, 1925;

• Antologia liricilor greci, prefaţa traducătorului, Cluj, 1927;

• Ovidiu, în Din elegiile lui..., Cernăuţi, 1928, Tristia. Scrisori din Tomis, prefaţa traducătorului, Cluj, 1930; ediţia II, Bucureşti, 1957;

• Hesiod, Lucrări şi zile, prefaţa traducătorului, Cluj, 1930; ediţia (Munci şi zile), Bucureşti, 1957;

• Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri alese, I-II, Râmnicu Vâlcea, 1937-1938, Predici despre pocăinţă şi despre Sf. Vavila, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1938;

• Hipocrate, Seneca, Galenus, Piutarh, Anthyllus, Pausanias, Philostratos, Elian, Heliodor, în Sportul la eleni, Cluj, 1937 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi);

• Antologia poeziei greceşti. 1800-1930, prefaţa traducătorului, Cluj, 1939;

• Piutarh, Despre mânie. Despre liniştea sufletească. Despre limbuţie, prefaţa traducătorului, Sibiu, 1943;

• Aristotel, Politica, introducerea traducătorului, Bucureşti (în colaborare cu Elefterie Bezdechi),Statul atenian, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1946; ediţia II, Iaşi, 1992, Metafizica, îngrijită şi introducere de Dan Bădărău, Bucureşti, 1965; ediţia Bucureşti, 1996;

• Thomas Morus, Utopia, Bucureşti, 1958 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi);

• Erasmus, Elogiul nebuniei, introducere de C.I. Botez, Bucureşti, 1959.