Biografia zilei: Simeon Florea Marian

[altmariusplus]

Simeon Florea Marian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

Simeon Florea Marian.

Simeon Florea Marian (n. 1 octombrie 1847, Ilișești, Suceava - d. 24 aprilie 1907, Suceava) a fost un folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române.

Biografie

Simeon Florea Marian a fost pe rând preot în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (în apropiere de Cernăuți) (1877) și Siret (1877-1883), profesor de religie și limba română la "școala poporală" și la "școala reală inferioară" din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava (1893-1907), protopresbiter (1903). A fost de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară "România Jună" din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.)

Simeon Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători.

 Lucrări de folclor

 Culegeri

• Poesii poporale din Bucovina. Balade române.... Botoșani, 1869
• Poesii poporale române, 2vol., Cernăuți, 1873-1875
• Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878
• Descântece poporane române, Suceava, 1886
• Satire poporane române, București, 1893
• Vrăji, farmece și desfaceri, în An. Acad. Rom., M.S.L., s. II-a, t. V, București, 1893
• Păsările noastre și legendele lor. București, 1895
• Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895
• Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897
• Poesii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900
• Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910
• Păsările noastre și legendele lor. Legendele ciocârliei. Legendele rândunicii, București, 1923
• Legendele păsărilor, Ed. îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1974
• Basme din Țara de sus. Ed. îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, lași, 1975
• Legende istorice din Bucovina. Ediție îngrijită, note și Studiu introductiv de Paul Leu, Iași, 1981

 Studii

• Cromatica poporului român. Discurs de recepție, în An. Acad. Rom., M.S.L., s. II, București, 1882, p. 107-159 (și extras, 55 p.)
• Ornitologia poporană română, 2 vol., Cernăuți, 1883, (premiată de Academia Română)
• Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, București, 1890,
• Nașterea la români. Studiu etnografic, București, 1892
• Inmormântarea la români. Studiu etnografic, București, 1892,
• Sărbătorile la români. Studiu etnografic.

Vol. I, Cârnilegile, București, 1898; Vol. II, Păresimile, București, 1899, III + 310 p.; Vol. III.Cincizecimea, București, 1901, (reeditate sub îngrijirea lui Iordan Datcu, 2 vol., București, 1994,

• Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor. Studiu folcloristic. București. 1903,
• Legendele Maicii Domnului. Studiu folcloristic, București, 1903

 În manuscris

• Botanica populară română (12 vol.)
• Junețea la români, Sărbătorile la români. Povești (2 Vol.)
• Culegeri de folclor 10 Volume Cuprinzând Cântece din Bucovina și Ardeal
• Colinde din Bucovina și Ardeal, Colinde, Cimilituri, Doine ostășești ș.a.) și altele

 Lucrări istorice

• Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, București, 1885
• Biserica din Părhăuți, București, 1887
• Sf. Ioan cel Nou din Suceava. București, 1895
• Inscripțiuni de pe manuscripte, și cărți vechi din Bucovina, Suceava, 1900
• Portretul lui Miron Costin, marele logofăț și cronicar, București, 1900

A editat câteva din manuscrisele lui Vartolomeu Măzăreanul:

• Condica sfintei mănăstiri Voronețul, Suceava, 1900
• Condica sfintei mănăstiri a Solcăi, Suceava, 1902
• Domnia lui Ștefan voevod cel viteaz... și a lui Ștefan Tomșa, Suceava, 1904

 A colaborat la numeroase ziare și reviste românești

• Împreună cu alți cărturari bucovineni a înființat la Suceava, "Revista Politică" (1886-1891)

A colaborat de-a lungul vieții la:

• "Albina" - Pesta
• "Albina Carpaților" - Sibiu
• "Amicul Familiei", Gherla
• "Cărțile săteanului român" - Gherla
• "Aurora Româna"
• "Calendarul Bucovinei"
• "Calendarul diecezan"
• "Calendarul Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina"
• "Gazeta Bucovinei", "Glasul Bucovinei", "Patria", toate la Cernăuți
• "Gazeta Transilvaniei - Brașov
• "Familia" - Oradea
• "Tribuna" - Sibiu
• "Convorbiri Literare" - Iași și București
• "Traian"
• "Columna lui Traian"
• "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", București
• "Șezătoarea" - Fălticeni
• "Junimea Literară" - Cernăuți ș.a.

 Muzeul memorial

Mormântul lui Simeon Florea Marian în Cimitirul Pacea din Suceava

În Suceava, pe Aleea Simeon Florea Marian nr. 4, se găsește Muzeul memorial Simeon Florea Marian, organizat în casa care a fost cumpărată și restaurată de el, în care a trăit și lucrat. Clădirea, care a fost construită în secolul al XVIII-lea, este compusă din șase camere. Expoziția cuprinde: mobilier de epocă; fotografii și tablouri; cărți și periodice; obiecte personale; manuscrise; documente familiale, personale, culturale, istorice; partituri muzicale; hărți.

Cromatica poporului roman Autor: Marian, S. Fl.; Pamfile, Tudor Editura: Saeculum   Pret: 8.72 lei 14 x 20 cm 368 p. Englezul Charles Boner, inamic declarat al naţionalităţii noastre, după cum ne încredinţează dl. B.P. Hasdeu, nu se poate opri totuşi de a admira cu entuziasm în următorul mod varietatea şi gustul feluritelor ţesături ieşite din mânele cele grosolane ale sătencelor române:„Colorile lucrate în unele părţi ale Transilvaniei de către muierile cele mai de rând – zice Boner – sunt atât de frumoase, încât ar putea servi drept podoabă pentru orice salon din Londra şi din Paris. Gustul cu care ţărăncile aleg şi distibuiesc colorile este adorabil; demersurile, deşi orientale în fond, sunt totuşi absolut româneşti. Combinaţiunea văpselelor şi a liniilor este d-o varietate nemărginită; invenţiunea lor se pare tot atât de uşoară pentru ţărance ca şi execuţiunea acestor mozaicuri”. Mulţi, citind aceste linii ale englezului Boner, poate că vor sta în cumpănă: să le creadă ori nu? Eu însă, din parta-mi, vă asigur...că ele nu conţin nici mai mult nici mai puţin decât cel mai simplu şi curat adevăr. Ba! Ceea ce a zis el despre româncele din Transilvania, cu tot dreptul ar fi putut zice şi despre româncele din Bucovina, Banat, Moldova şi Muntenia, căci şi acestea se pricep tot atât de bine la alegerea şi distribuirea colorilor ca şi surorile lor din Transilvania. O româncă niciodată nu va îmbina, când ţese vreo scoarţă sau alt obiect, două colori care nu se potrivesc de fel una cu alta, nici nu va bate într-o ţesătură mai multă bătătură din una şi aceeaşi coloare decât e de trebuinţă, ci totdauna caută să fie cea mai mare armonie între colorile ce le întrebuinţează. (S. Fl. Marian)

[silvian dobre]

Iata  un nume  de care  aud  pentru  prima data !!!!Multumesc  mult !