Biografia zilei: Radu Beligan

[altmariusscena]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Radu Beligan
Născut(ă)	14 decembrie 1918 (96 de ani) Galbeni, județul Bacău

Radu Beligan (n. 14 decembrie 1918, Galbeni (Filipești), Bacău) este un actor român, cu o bogată activitate înteatru, film, televiziune și radio. Pe linie maternă este grec de origine,^[1] pe linie paternă, fiind urmaș al unuia dintre frații lui Ion Creangă, potrivit unui interviu.^{[necesită citare]} A fost ales membru de onoare al Academiei Române în2004. În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame București. Pe 15 decembrie 2013 a fost inclus inCartea Recordurilor ca fiind cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.^[2][3][4]

Radu Beligan a interpretat - în peste șapte decenii - roluri celebre, cum ar fi caractere ale dramaturgilor literaturii române: Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan și universale:William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki,Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionescu, Jean Anouilh, Friedrich Dürrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer,Patrick Süskind, Neil Simon, Umberto Eco.

A fost unul dintre discipolii actriței Lucia Sturdza Bulandra și al scriitorului Eugen Ionescu. Beligan este privit în general ca unul dintre numele majore ale teatrului românesc, cu un repertoriu complex, clasic și modern. A jucat alături de actori importanți, cu reprezentații atât în țară cât și în străinătate.

Radu Beligan a fost în perioada 1969 - 1989 membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român(PCR), precum și deputat al Marii Adunări Naționale (MAN) între anii1961 - 1975.^[5]

Legătura cu securitatea

Conform dezvăluirii ziarului tabloid Libertatea, făcută publică în data de 29 octombrie 2011, Radu Beligan a „reclamat” instituției de opresiune că Televiziunea Română a transmis piesa de teatru O scrisoare pierdută în regia lui Liviu Ciulei, și nu varianta regizată de el. Acea reclamație apare sub forma unei note în Cartea Albă a Securității, de Virgil Măgureanu 1982, cu numărul 296, „colectată” de către Gheorghe Dănescu, persoană ce îndeplinea rolul de conducător al Securității Municipiului București. Conform acesteia, actorul Radu Beligan, artist al Poporului și director al Teatrului Național din București își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de piesa de teatru în cauză, pe motivul că Liviu Ciulei a întors spatele țării și a emigrat în străinătate (1980). După părerea lui, tinerimea română nu are ce învăța din piesa lui Ciulei, care se constituie într-o „crimă pentru actul de cultură în sine”.^[5]

Cariera

• Director al Teatrului de Comedie din București: 1961 - 1969
• Director al Teatrului Național București: 1969 - 1990

Roluri la Teatrul Național din București

• Leon Saint Pe - „Egoistul" de Jean Anouilh, regie proprie, 2004
• Ianke - „Take, Ianke și Cadâr" de Victor Ion Popa, regia Grigore Gonța, 2001
• Guglielmo - „Numele trandafirului" de Umberto Eco, regia Grigore Gonța, 1998
• Actorul - „Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998
• Bătrânul - „Cotletele" de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag, 1998
• Kondilas - „Moștenirea" de Titus Popovici, regia Horea Popescu, Mihai Manolescu, 1989
• „Contrabasul" (one man show) de Patrick Suskind, regia Grigore Gonța, 1987
• Herb Tucker - „Poveste din Hollywood" de Neil Simon, regia Grigore Gonța, 1984 și 1994
• Spirache - „Titanic Vals" de Teodor Mușatescu, regia Mihai Berechet, 1983
• Domenico - „Filumena Marturano" de Eduardo De Fillippo, regia Anca Ovanez Doroșenco, 1981
• Chereea - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu, 1980
• Romulus - „Romulus cel Mare" de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu, 1977
• Richard al III-lea - „Richard al III-lea" de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976
• Autorul dramatic - „Viața unei femei" autor și regia Aurel Baranga, 1976
• Robespierre - „Danton" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974
• Mel - „Prizonierul din Manhattan" de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973
• Mayer Bayer - „Simfonia patetică" de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1973
• Ștefan Valeriu - „Jocul de-a vacanța" de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971
• George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Michel Făgădău, 1970
• Eduard Forțian - „În valea cucului" de Mihai Beniuc, regia Sică Alexandrescu, 1959
• C.N. Mollin - „Anii negri" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1958
• Iacob Bardin - „Dușmanii" de Maxim Gorki, regia Alexandru Finți, 1958
• Horace, Frederic - „Invitație la castel" de Jean Anouilh, regia Sică Alexandrescu, 1958
• Trinculo - „Furtuna" de William Shakespeare, regia Moni Ghelerter, 1958
• Filipetto - „Bădăranii" de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1957
• Alexandru - „Rețeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbește" de Aurel Baranga, regia Marietta Sadova, 1957
• Profesorul - „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Sică Alexandrescu, 1956
• Cerchez - „Ziariștii" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1956
• Agamemnon Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1956
• Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, Mihail Zirra, 1956 și 1973
• Poludin - „O chestiune personală" de Alexandr Stein, regia Sică Alexandrescu, 1955
• Stepa - „Platon Krecet" de Alexandr Korneiciuk, regia Alexandru Finți, 1954
• Mircea Cavafu - „Mielul turbat" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1954
• Mitică - „Matei Millo" de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1953
• Voicu - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Moni Ghelerter, 1953
• Hlestakov - „Revizorul" de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Sică Alexandrescu, 1952
• „Momente" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1952
• Catindatul - „D`ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Studio), 1951
• Tuzenbach - „Trei surori" de A.P. Cehov, regia Moni Ghelerter, (Sala Comedia), 1950
• Victor Dumitrescu - „Iarba rea" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1949
• Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1949
• Agamiță Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1948
• Studentul - „Confruntarea" de Tur și Lev Seinin, regia Moni Ghelerter, (Sala Studio), 1948
• Romeo - „Romeo și Julieta, actul 6", „Între filologi", „Cine răspunde?" de D.D. Pătrășcanu, regia N.Gh. Kirilov, 1945

Regizorul

Radu Beligan este cunoscut și în calitate de regizor de teatru.

„Egoistul" de Jean Anouilh, 2004

„De partea cui ești?" de Ronald Harwood, 1996

„O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, 1979

„Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, 1960

„Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, 1959

„Doctor fără voie" de J.B.P. Molière (co-regie cu Sică Alexandrescu), 1955

„Straini in noapte"de Eric Assous,2007

Roluri în teatru

Teatrul Odeon:

Talleyrand - „Supeul" de Jean Claude Brinsville, regia Florentina Enache, 1997 Antonio Salieri - „Amadeus" de Peter Schaffer, regia Dinu Cernescu, 1982 „Helen, Tommy și Joe" de James Thurber și Elliot Nugent, regia Marietta Sadova, 1948

Teatrul Evreiesc de Stat:

Wille Clark - „Băieții de aur" de Neil Simon, regia Ion Lucian, 1997

Teatrul Național din Craiova

Zeus - „Danaidele" după Eschil, regia Silviu Purcărete, 1995 George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Mircea Cornișteanu, 1990

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din București:

Don - „Transplantarea inimii necunoscute" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1969

Teatrul de Comedie: 1961 - 1968

Berenger - „Ucigaș fără simbrie" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu Chitlaru - „Opinia publică" de Aurel Baranga, regia Mihai Berechet Cirivis - „Capul de rățoi" de George Ciprian, regia David Esrig Berenger - „ Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu Gore, Șeful - „Șeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter Jurații - „Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ștefănescu, regia David Esrig Cheryl - „Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter

Teatrul Tineretului:

Doctorul - „Un flăcău din orașul nostru" de Konstantin Simonov, regia Vlad Mugur, 1952

Teatrul Alhambra: 1943 - 1949

„Rușinea familiei" de Mircea Ștefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Soare Z. Soare „Nu mai beau" de Gaston de Caillavet și Robert de Flers, regia Soare Z. Soare „Pensiunea dragostei" de Alexandru Kirițescu, regia Soare Z. Soare „Sărmanul Jonathan" de Karl Milloker

Compania Radu Beligan: 1947 - 1948

„Clasa a 8-a B" de Roger Ferdinand, regia Ionel Țăranu „Rușinea familiei" de Mircea Ștefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu

Teatrul Comedia: 1945 - 1947

„Primăvara a venit" de John van Druten, regia Sică Alexandrescu „Racheta spre lună" de Clifford Odets, regia Marietta Sadova „Vis de secătură" de Mircea Ștefănescu, regia W. Siegfried „O femeie răpită" de Louis Verneuil, regia Sică Alexandrescu „Knock" de Jules Romaine, regia Sică Alexandrescu „Sărută-mă imediat" de Tudor Mușatescu și V. Timuș, după Janos Vaszari, regia Ion Talianu „Unul cu bani" de George S. Kaufman, regia Sică Alexandrescu „Am visat paradisul" de Guido Cantini, regia Sică Alexandrescu „Medicul în dilemă" de George Bernard Shaw, regia Sică Alexandrescu

Teatrul Nostru: 1946 - 1947

„Viața începe mâine" de Marc Gilbert Sauvajon, regia Val Mugur

Teatrul Municipal: 1944 - 1945

„Omul care a văzut moartea" de Victor Eftimiu, regia Sică Alexandrescu „Amantul de carton" de Jacques Deval, regia Sică Alexandrescu

Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943

„Sextet" de Gregor Schmitt, regia Sică Alexandrescu „Domnișoara de ciocolată" de Paul Gavault, regia Ion Șahighian „D-ra Butterfly" de Tudor Mușatescu, după Tibor Varady, regia Tudor Mușatescu

Teatrul Majestic: 1940 - 1941

„Omul care zâmbește" de Luigi Bonelli și Aldo de Benedetti, regia Ion Șahighian „Frumoasa aventură" de Gaston de Caillavet și Robert de Flers, regia Sică Alexandrescu „Orașul fără avocați" de Nicola Manzari, regia Ion Iancovescu „Banii nu fac nici două parale" de Armando Curcio, regia Sică Alexandrescu

Teatrul Tudor Mușatescu (Roxy): 1940 - 1941

„Îmi pare rău de mine" de Mouezy-Eon și Guitton, regia Ion Sava „Titanic Vals" de Tudor Mușatescu, regia Tudor Mușatescu

Grădina C.A. Rosetti: 1940

„Ascultă, Ionescule" de Tudor Mușatescu, după Mirande și Quinson

Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940

„Calul năzdrăvan" de Gherardo Gherardi, regia Ion Iancovescu „Aproape de cer" de Julien Luchaire, regia Aurel Ion Maican „Figurantul" de Alfred Savoir, regia Ion Iancovescu „Domnișoara Butterfly" de Tudor Mușatescu după Tibor Varady, regia Tudor Mușatescu

Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939

„Tinerețe" de Swarkin, regia Muratov „Quadratura cercului" de Valentin Kataiev, regia Victor Ion Popa „Zile vesele după război" de Mihail Sadoveanu, regia Victor Ion Popa „Jederman" de Hugo von Hoffmanstall, regia Victor Ion Popa

Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938

„Molima" de Ion Marin Sadoveanu „Pescuitorul de umbre" de Jean Sarment, regia Sergiu Dumitrescu „Crimă și pedeapsă" de Gaston Bary, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Mihai Zirra (Debut)

Televiziune

„Al matale, Caragiale", regia Mircea Cornișteanu, 2002 „Cui i-e frică de Virginia Wolf?" de Edward Albee, regia Olimpia Arghir, 1995 „Amadeus" de Peter Shaffer, regia Dinu Cernescu „Aventură sub pământ" de Ion Băieșu, regia Sergiu Ionescu, 1982 „Titanic vals" de Tudor Mușatescu „Supeul" de Jean Claude Brinsville „Mușatinii" „Harvey" de Mary Chase „Tren de plăcere" de I.L. Caragiale „Momente Caragiale" după I.L. Caragiale „Conu Leonida" după I.L. Caragiale „Marii Artiști pe Micul Ecran"

Autorul

2001 - „Note de insomniac" 1978 - „Luni, Marți, Miercuri..." 1968 - „Pretexte și subtexte"

Audiobooks

Există în lectura lui Radu Beligan o serie de audiobookuri, două dintre acestea apărând la editura Humanitas (Contrabasul și Bartleby).

Activitate didactică, profesională, academică

Profesor la Institutul de Teatru și Film: 1950 - 1965

Director al Teatrului de Comedie: 1961 - 1969

Președinte activ (1971) și apoi Președinte de onoare pe viață (1977) al Institutului Internațional de Teatru

Autorul mesajului internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului: 27 martie 1977

Co-președinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaționale de Teatru și Muzică organizate de UNESCO: 1971 - 1978

Membru al Cartelului Internațional de Teatru: 1967

Membru în Consiliul Superior al Teatrului Națiunilor, sub președinția lui Pierre Moinet, directorul general al artelor și literaturii din Ministerul Afacerilor Culturale al Franței

Membru al Academiei Le Muse din Florența

Semnatar al Apelului Artiștilor pentru Securitate și Cooperare în Europa, Helsinki, 1985

Formarea profesională

1937-1938: studiază Dreptul și Filosofia la București

Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra - studii neterminate

Premii și distincții

Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Radu Beligan i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.^[6]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.^[7]

Membru de Onoare al Academiei Române, drept recunoaștere a activității în domeniul artei, 2004 Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur și colan Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofițer" Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale", 2003Trofeul „România 2000", 2003 Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naționale de Teatru, 2002 Președintele Franței, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan este numit în grad de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, 2002 Premiul revistei „Moftul Român", 2001 Premiul Revistei „Flacăra", 2000 Trofeul Eugene Ionesco, 1999 Premiul Fundației TOFAN, 1998 PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franța Premiul Academiei Române, 1997 Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos, 1995-1996 Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu" din Iași, 1994 Doctor Honoris Causa al Academiei George Enescu Premiul Academiei „Le Muse" din Florența, 1980

Distincții

• Artist Emerit 1953;
• Artist al Poporului 1962;
• Premiul Academiei "Le Muse" din Florența 1980;
• Premiul Galei UNITER – Trofeul Dionysos 1995 - 1996;
• Premiul Academiei Române, 1997;
• Premiul Fundației Tofan, 1998;
• Prix 14 Juillet al Ministerului de Externe al Franței, 1998;
• Trofeul Eugene Ionesco, 1999;
• Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu";
• Cetățean de onoare al municipiilor Iași și Bacău.
• Doctor Honoris Causa al Universitatii Naționale de Artă Teatrală si Cinematografica 'I. L. Caragiale' București
• Doctor Honoris Causa al Universitatii 'Danubius' Constanța

Filmografie

• O noapte furtunoasă (1943)
• Visul unei nopți de iarnă (1946)
• Răsună valea (1949)
• Bulevardul “Fluieră Vântu” - scurt metraj (1950)
• Lanțul slăbiciunilor (1952)
• O scrisoare pierdută (1953) - Agamemnon Dandanache
• Afacerea Protar (1955) - Profesorul Andronic
• Directorul nostru (1960)
• Bădăranii (1960) - Felippetto
• Celebrul 702 (1962) - Cheryl
• Lanterne cu amintiri (1963)
• Pași spre lună (1964)
• Castelanii (1966)
• Șeful sectorului suflete (1967) - meteorologul Gore
• Explozia (1972) - Profesorul Luca
• Întoarcerea lui Magellan (1974) - profesorul
• Agentul straniu (1974)
• Tată de duminică (1975) - procurorul Grigore Manta
• Singurătatea florilor (1976) - medicul Ovidiu Pavel
• Cuibul salamandrelor (1976) - Profesorul Luca
• Instanța amână pronunțarea (1976)
• Premiera (1976) - dirijorul Mihai Dan, soțul directoarei
• Povestea dragostei (1977) - povestitor
• Brațele Afroditei (1978)
• Aurel Vlaicu (1977)
• Iancu Jianu, zapciul (1980)
• Rețeaua „S” (1980)
• Iancu Jianu, haiducul (1981)
• Întoarcere la dragostea dintâi (1981)
• Galax, omul păpușă (1983)
• Horea (1984)
• Cui i-e frică de Virginia Woolf? - film TV (1995) - George
• Trahir (1993) - Vlad
• După-amiaza unui torționar (2001) - Profesorul
• Medalia de onoare (2010) - Ion I. Ion

Citate

"Mama avea o voce frumoasă, era grecoaică, venea din țara care a inventat teatrul, știa franțuzește"^[1]

Note

1. ^ ^a b Radu Beligan:, 12 ianuarie 2009, Marius Tucă, Jurnalul Național, accesat la 5 ianuarie 2014
2. ^ Radu Beligan, la primirea certificatului Guinness World Records: Su..., 16 decembrie 2013, Dorina Calin, Mediafax, accesat la 5 ianuarie 2014
3. ^ VIDEO Radu Beligan a primit certificatul de intrare în Cartea Recor..., 16 decembrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 5 ianuarie 2014
4. ^ Radu Beligan, in Cartea Recordurilor ca cel mai longeviv actor din ..., protv.md
5. ^ ^a b Exclusiv | Conform Securității, Radu Beligan a desființat, în 1982,..., 29 octombrie 2011, Libertatea, accesat la 5 ianuarie 2014
6. ^ Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 26 ianuarie 1953.
7. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

Legături externe

• Radu Beligan
• Radu Beligan pe PORT.ro
• Lectia de violoncel. Radu Beligan, sărbătorit la Teatrul Metropolis..., 3 decembrie 2013, Dan Boicea, Ziarul Metropolis

Articole biografice

• VIDEO Radu Beligan, pe scenă la 91 de ani, 13 decembrie 2009, Nicoleta Zaharia, Adevărul
• Un genial actor, un fin cărturar, un Moliere altoit cu Urmuz și Car..., 14 decembrie 2011, Magdalena Popa Buluc, Cotidianul
• Radu Beligan: „Sunt un băiat de la țară, iar băiatul ăsta a luat ma..., 9 august 2013, Andrada Văsii, Ziarul Metropolis

Interviuri

• Radu Beligan: "Am adunat tinereți succesive", 16 decembrie 2007, Rodica Mandache, Jurnalul Național
• Un leu in iarna: Radu Beligan, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2008, numărul 849
• EXCLUSIV Radu Beligan: „Nu mi-a fost niciodată rușine că sunt român!“, 31 mai 2013, Dan Boicea, Ziarul Metropolis
• Amurgul secolului Beligan, 17 mai 2014, Cristian Delcea, Adevărul

Video'

• Interviu cu maestrul la aniversarea a 94 de ani