Biografia zilei: Pantelimon Halippa

[altmariusliterar]

Pantelimon Halippa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pantelimon Halippa
Membru corespondent alAcademiei Române

Pantelimon Halippa
Președintele Sfatului Țării
În funcție 25 noiembrie – 27 noiembrie 1918
Precedat de	Constantin Stere
Succedat de	ultimul
Născut(ă)	1 august 1883 Cubolta, ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus
Decedat(ă)	30 aprilie 1979, (96 de ani) București, Republica Socialistă România
Partid politic	Partidul Național Moldovenesc (1917 - 1918) Partidul Țărănesc din Basarabia (1918 - 1921) Partidul Țărănesc (1921 - 1926) Partidul Național Țărănesc (1926 - 1947)
Profesie	politician

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent alAcademiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

Biografie

A urmat școala primară în satul natal, la Cubolta, apoi cursurile Școlii Spirituale din Edineț și ale Seminarului Teologic din Chișinău. După ce a absolvit seminarul în 1904, s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu, Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și Halippa s-a văzut nevoit să renunțe la studii. Revenit la Chișinău, s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „revista Basarabia”, prima publicație română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste.

S-a refugiat la Iași și s-a înscris la facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 și 1912. În această perioadă a colaborat la revista „Viața românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chișinău, cu caractere chirilice, „Pilde și novele”, prima carte literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiță geografică”. Revenit la Chișinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvânt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale, Halippa nu a contenit să militeze pentru unirea Basarabiei cu România.

Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înființat Partidul Național Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte alSfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iuliacare au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România.

După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în Parlament (1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei.

În anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al României și, în același an, la 29 decembrie, reprezenta LojaLibertatea, din Chișinău, la Conventul anual al Marii Loji Naționale din România (MLNR). În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR. A mai îndeplinit și funcția de garant de amiciție în țara noastră al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo.^[1]

Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim.

În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. A fost mutat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957. A murit la 95 de ani în București, în casa de pe strada Al. Donici nr. 32.

A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă (1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A scris și câteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii(1914), Basarabia inainte de sub dominatia Rusă (1812-1825), B. P. Hasdeu” (1939). Postum i se publică în revista „Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat și cartea Testament pentru urmași (1991). Membru corespondent al Academiei Române (1918). Exclus în 1948, Halippa a fost repus în drepturi în 1990 ca membru corespondent al Academiei Române.

Activitatea politică

Bustul lui Pantelimon Halippa, ridicat în Alba Iulia

Activitate	Mandat
Deputat	1919
Președintele Partidului Țărănesc din Basarabia	12 august 1918 - iulie 1921
Președintele Sfatului Țării	25 noiembrie 1918 - 27 noiembrie 1919
Ministru de stat pentru Basarabia	5 decembrie 1919 - 12 martie 1920
Ministrul Lucrărilor Publice	6 iunie 1927 - 20 iunie 1927
	10 noiembrie 1928 - 14 noiembrie 1929
Ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor	14 noiembrie 1929 - 7 iunie 1930
Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale	13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930
Ministru de stat	10 noiembrie 1928 - 6 iunie 1930
	13 iunie 1930 - 4 aprilie 1931
	6 iunie 1932 - 10 august 1932
	20 octombrie 1932 - 9 noiembrie 1933

Operă

• Basarabia sub împăratul Alexandru I (Chișinău, 1914)
• Basarabia înainte de lipirea ei la Rusia. Studiu istoric (Chișinău, 1914)
• Bogdan Petriceicu Hasdeu (Chișinău, 1938)
• Calvarul românilor basarabeni și bucovineni. Documente (București, 1974)
• Flori de pârloagă (Iași, 1921)

Note

1. ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html Pantelimon Halippa

Bibliografie

• Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999 ISBN 973-27-06967
• Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Calendar Național. 2003 [1]

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate dePantelimon Halippa

• Memorial Sighet - fișa matricolă penală a lui Pantelimon Halippa
• Biblioteca Metropolitană București, Filiala Pantelimon Halippa