Biografia zilei: Octav Doicescu

[altmariusarhitect]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Membru titular al Academiei Române

Octav Doicescu
Arhitectul Octav Doicescu
Născut	9 ianuarie 1902 Brăila, România
Decedat	10 mai 1981, (79 de ani) București, Republica Socialistă România
Naționalitate	România
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect
Premii	Cetățean de onoare al orașului New York

Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, București) a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat lui Doicescu de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 - 1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World's Fair 1939.^{[necesită citare]}

Nu a fost membru al nici unui partid politic, nici înainte și nici după 1944.^{[necesită citare]}

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de Octav Doicescu se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Publicații

La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșura "Către o arhitectură a Bucureștilor", o încercare de a prefigura un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria" inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ștefan (Fanică) Constantinescu și Mac Constantinescu. Ultimul din cele 8 numere apare în 1947. Revista este singura publicație a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetica vremii sau problema "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schițe pentru proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să adapostească o pasăre măiastră a lui Brâncuși (New - York Times, 1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India. În 1928 intra în asociația "Amicii Statelor Unite" din care fac parte Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Anton Golopenția, Dan Duțescu și Nicolae Mărgineanu . In anii 1965 - 68 i s-a oferit postul de reprezentant al Romaniei la UNESCO cu obligatia de a se inscrie in PCR . Octav Doicescu a refuzat inscrierea in partid . In locul lui a fost trimes la UNESCO Arh. Pompiliu Macovei .

Construcții proiectate

• Restaurantul Românesc de la Băneasa, în prezent Restaurantul Casa Albă (1930).
• Casa de odihnă a Societății Gaz Electra de la Snagov (1932).
• Yacht Club Snagov (1933).
• Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935).
• Casa Babele (1936).
• Fântâna Miorița de la Șosea (1936).
• Restaurant în Grădina Botanică (1936).
• "Luna Bucureștilor 1936" (1936).
• Lucrează la planurile Halelor Obor, dar după un conflict cu Primăria se retrage și arhitectul Horia Creangă construiește Oborul.
• Uzinele IAR.
• Ministerul Informațiilor de pe Str. Onești (1937).
• Poșta de pe str. Banu Manta (1938).
• Ministerul de Interne și sistematizarea Pieții Palatului (1938), proiect nerealizat.
• Parcul Herăstrău ce include cartierul Jianu din fața parcului Bordei.
• Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) și amenajarea Parcului Herăstrău și Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil.
• Cercul Militar Pitești (1939).
• Casa Română de la 1939 New York World's Fair (Expoziția universală de la New York 1939).
• Cineromit (1940), proiect nerealizat.
• Monumentul "Turnul Dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chișinău (1942), distrus de "eliberatorii sovietici" (în 1944).^[1]
• Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă.
• Uzinele de anvelope Banloc de la Florești și Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit și "Blocul Roșu" (1943-1946).
• Nautic Club Herăstrău (1945).
• Blocul din Calea Victoriei colț cu Calea Griviței (1946).
• Cartier de locuințe în Băneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casă avea altă culoare.
• Aerogara Băneasa (1947), proiect nerealizat.
• Bloc de locuințe pe Știrbei Vodă colț cu str Luigi Cazzavillan în fața Conservatorului de muzică.
• Opera Română din București (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad.
• În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din București la care au lucrat Arh. Ștefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.

Face linogravură pentru coperți de cărți de poezie (anii 1925-1930). Construiește "Conacul Alimănișteanu" pe moșia lui Dimitrie Alimănișteanu, ministrul finanțelor, la Bilcești, județul]] Argeș. Este o clădire din piatră cu acoperiș de șiță, pe cale sa fie restaurată. (1938 - 1942).

Referințe și note

1. ^ Turnul dezrobirii Basarabiei, Timpul.md, 5 Noiembrie 2010, Vasile Șoimaru

Legături externe

Articole biografice

• Părintele cartierului Primăverii, medaliat la New York, 14 Februarie 2011, Evenimentul zilei
• Vă mai amintiți de: Octav Doicescu, 30 noiembrie 2010, Eliza Zdru, Adevărul