altmarius

cultură şi spiritualitate

http://www.poezie.ro/index.php/author/0035376/index.html#bio
Poet român (30 apr. 1906-5 noiembrie 1979).
Bibliografie: În insula unde'nfloresc coralii (Târgovişte, 1931), Printre ulucile cerului, Leagăn de îngeri (C.R., Bucureşti, 1939, cu desene de Mac Constantinescu), Jocul cuvintelor (C.R., Bucureşti, 1939, cu desene de Mac Constantinescu), Vămile văzduhului (Institutul de Arte Grafice Universul, Bucureşti, 1942, cu 6 desene de Nae Constantinescu), Donna Sixtina: Sonete (Editura Eminescu, Bucureşti, 1970), Confesiuni literare: Dialoguri (Minerva, Bucureşti, 1971), Catarg (Minerva, Bucureşti, 1973, Prefaţă de Ovidiu Papadima).
Colaborări la ziare şi reviste: Universul literar, Propilee literare, Vremea, Facla, Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Litere, etc.

Matei Alexandrescu se naşte în Târgovişte, la 30 aprilie 1906, în familia şefului de gară, Constantin Alexandrescu. Cursurile primare la Câmpulung şi Târgovişte, unde termină liceul „Ienăchiţă Văcărescu”, în 1924. Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1931. Încă din perioada studiilor universitare frecventează cenaclul lui Mihail Dragomirescu, profesorul şi criticul considerându-l ca asistent onorific, influenţându-i determinant creaţia literară de mai târziu. Îşi pregăteşte doctoratul (1935) cu o teză despre umorul lui Ion Luca Caragiale. Deţine importante funcţii în administraţia publică centrală şi locală: şef de cabinet la Prefectura Judeţului Dâmboviţa, Prefectura din Bucureşti (1931-1934), comisar şi şef al Serviciului de Control al Străinilor (1932-1942) şi în Ministerul Propagandei Naţionale. După evenimentele din 1944, funcţionar la Consiliul de Miniştri (1946-1947) şi Adunarea Deputaţilor (1946-1947).

Funcţii mărunte administrative (contabil, funcţionar la diferite întreprinderi şi instituţii) dar şi o tăcere autoimpusă în plan publicistic până în 1967, când începe să frecventeze cenaclul „George Călinescu” al Academiei Române, relansându-se ca pu­blicist, poet, eseist.

În publicistică va debuta la „Universul Literar”, cu poezie (1926) al cărui colaborator statornic este până în 1946. Va publica la „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Vremea”, „Pagini basarabene”, „Azi”, „Facla”, „Pagini literare”, „Seara”, „Fapta”, „Propilee literare”, „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români” „Sfarmă-Piatr㔠sau în publicaţiile târgoviştene: „Lumea nouă”, „Vremea nouă”, „Avântul Dâmboviţei”.

Colaborează la „Litere”, între 1933-1935, simţindu-se apropiat ideilor lui Vladimir Streinu şi Barbu Cioculescu. În 1936 va scoate revista „Îndreptar”. Critica sa este apropiată ideilor estetice ale lui Mihail Dragomiescu, de sorginte antilovinesciană. După 1967 apare în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeş”, „Orizont”, „Dâmboviţa”. Demersul său poetic începe cu poemele din volumul „În insula unde-nfloreau coralii”, apărut la Târgovişte în 1931 şi continuă cu „Leagăn de îngeri” (Bucureşti, 1942).

În 1944 se îngrijeşte de apariţia antologiei „Ardealul cântat de poeţi” pe care o prefaţează. După 1967, îi apare volumul de sonete „Donna Sixtina” (1970), cel de versuri „Catarg” (1973), „Confesiuni literare” (1971). Sunt interviuri sau dialoguri pe care le-a avut cu nume rezonante ale literelor româneşti: Camil Petrescu, Ion Vinea, Mihail Sebastian, Gib Mihăescu, Ilarie Voronca, N. D. Cocea, Mihail Dragomirescu, G. M. Vlădescu, Tudor Arghezi, Perpessiciuss, Şerban Cioculescu, Iorgu Iordan, Mircea Horia Simionescu, ele fiind făcute în perioade diverse de timp (din 1933 şi până în 1970). Prin ele, urmărea de fapt o temă predilectă, aceea a corespondenţei dintre personajele operei şi existenţa reală a autorilor, cât din aceasta au putut fi transpuse artistic. Crezul său şi-l exprimă clar: „Îmi plac vorbele să umble în picioare ca nişte animale vii, de sine stătătoare, dezlipite de pământ. Nu-mi place stilul bălăcit şi fără relief”.

Se stinge din viaţă la 5 noiembrie 1979.

Ca prozator va publica fragmente din romanul „Venim la putere” ce se dorea o frescă a oraşului provincial (Târgoviştea tinereţii sale) şi câteva nuvele ale unui proiectat volum „La iubirea patrupedă”.

Mult mai reprezentativ este însă poetul. Primul volum „În insula unde-nfloreau coralii”, prezintă Târgoviştea natală în tonuri simboliste: „Sunt atât de singur în oraşul mic / încât cred că l-au făcut pentru mine: / Din câteva străzi, vreo două statui / Şi ruine, / Din care tot rup şi dumic”. „Leagăn de îngeri”, reface o lume tradiţionalistă, dorindu-se o poezie serafică, asemănându-se prin imagini, de multe ori de un infantilism vizibil, unei plastici populare. Asemănătoare, dar mai aproape de lirica argheziană sunt versurile din „Jocul cuvintelor”, poetul simţind „Tristeţi de om purtat numa-n opincă”, „vorba sa” fiind „grea” cum e „pământul ud”, tot ceea ce gândeşte „nu încape-n grai”, simţind c㠄În minte doar vorbesc şi mă aud”. Aceeaşi preocupare obsedantă pentru căutarea cuvântului, care să exprime cât mai bine trăirile sale în „Vămile văzduhului”. Prin aceasta apropierea de lirica argheziană, ca idee şi nu ca exprimare, este şi mai evidentă. Se încearcă în poezia antebelică factura modernist-tradiţionalistă, înclinată spre tonuri paternaliste, cu un desen baroc, în curs de exprimare, cu note de originalitate şi în expresia artistică. În plin război se simte solidar cu : „Voi cei mulţi, / Şi desculţi / Negrăpaţi, nepliviţi, / Din urmă într-una loviţi”.

În „Donna Sixtina” (1970), adună într-un ciclu 50 de sonete, influenţat desigur de vechiul său model, Vasile Voiculescu. Este convins că idealul în artă este o „fată morgana”, tonul fiind reflexiv privind existenţa umană, meditând asupra scurgerii ireversibile a timpului: „Privesc la apa vieţii – văd cum seacă / Torent cândva, azi numai pân’ la glezne”. Se simte „ şoim care izbutea să placă”, legat de „lanţul de argint”, care „doare”, încercat fiind de „vechiul dor de libertate”.

La vârsta senectuţii, meditează asupra menirii artei în existenţa umană, asemuită unui templu, în care eşti „nevoit să urci treaptă după treaptă fără număr”. Concluzia sa este relevantă: „Dar ce-i mai dureros, este că scara / Cu cât o urc şi cred că se sfârşeşte / În urmă se topeşte ca şi ceara”. Iar „Umbra mă petrece / Şi, sub sandale piatra sună rece…”, anticipează dispariţia.

Vizualizări: 108

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor