Biografia zilei: Martha Bibescu

[altmarius]

 Altădată, pe 28 ianuarie

Publicat: Marţi, 26 Ianuarie 2016

-       s-a născut la Bucureşti Martha Bibescu (romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română). Privind data exactă a naşterii scriitoarei, din mărturisirile ei se cunosc cu precizie doar ziua şi luna, anul 1886 fiind stabilit după o serie de ipoteze ce mai cuprinde şi anii 1888, 1889, 1890 şi 1891. Martha a fost fiica lui Ion Lahovary (ministru al României la Paris, ministru de Externe şi preşedinte al Senatului) şi a Smarandei Mavrocordat. Crescută şi formată sub semnul impunător al arborelui său genealogic, ea a primit o educaţie aleasă. Astfel că la o vârstă fragedă vorbea fluent limba franceză, înainte de a vorbi bine româna. Şi chiar dacă a făcut cunoştinţă cu istoria şi literatura europeană, tânăra prinţesă nu a fost privată nici de farmecul tradiţiilor şi poveştilor populare româneşti.

Prin căsătoria în 1905, cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui Gheorghe Bibescu (domnitorul abdicat la 1848), scriitoarea a devenit prinţesa Martha Bibescu. Astfel, ea a intrat într-o familie princiară, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana deNoaillesşi Elena Văcărescu, dar şi rude franceze în genealogie directă cu familia împăratului Napoleon Bonaparte.

* * *

După călătorii prin mai multe ţări ale lumii (unde a cunoscut o serie de personalităţi ale vremii, cum ar fi de exemplu Maxim Gorki), printre care şi Persia, unde prinţul George Valentin Bibescu a primit o însărcinare diplomatică, Martha Bibescu şi-a publicat în anul 1908 la întoarcerea sa în Franţa, prima sa carte intitulată „Cele opt Paradisuri”. Apreciată de Academia Franceză care a hotărât să o premieze, lucrarea a deschis pentru Martha Bibescu seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţie autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalităţi din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondenţă, ba chiar şi unele biografii istorice.

* * *

În timpul Primului Război Mondial, începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniţi în Bucureştiul rămas sub ocupaţie germană. Nu a întrerupt însă nici o clipă legătura cu autorităţile româneşti (refugiate la Iaşi), pentru care de altfel a reprezentat o importantă şi mai ales sigură sursă de informaţii. Astfel, Martha Bibescu a fost în acelaşi timp martora şi participantă directă a unor evenimente cruciale petrecute în timpul Războiului de Reîntregire, dar şi la actul Unirii. Peste ani, istoria avea să se repete. Un alt război avea să o determine să se implice din nou cu toată puterea în evenimentele vremii, de data aceasta însă, în campania contra bolşevismului.

În 1945, convinsă că din ţară nu are nici o şansă să ajute România, Martha Bibescu a plecat înAnglia.

* * *

În anul 1955, a devenit membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, ocupând astfel fotoliul deţinut înainte de contesa Ana de Noailles. Cumnatul său, prinţul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust, care nu a ezitat să vorbească în termeni elogioşi despre ea, asemuind-o cu un sculptor de cuvinte, un muzician. Aceste întâlniri au fost evocate mai apoi de către Martha Bibescu în volumul „La bal cu Marcel Proust”, apărut în 1928. De altfel, în creaţiile ei (cum ar fi de exemplu „Jurnal Politic 1939 - 1941”), a ştiut să surprindă multe figuri tragice sau pitoreşti ale timpului.

* * *

Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris.

 

VASILESCU GABRIELA