Biografia zilei: Lucia Sturdza-Bulandra

[altmariusscena]

Lucia Sturdza-Bulandra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lucia Sturdza-Bulandra
Născut(ă)	25 august 1873 Iași, România
Decedat(ă)	19 septembrie 1961 (88 ani) București, Republica Populară Română
Căsătorit(ă) cu	Tony Bulandra, actor
modifică

Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iași - d. 19 septembrie 1961,București) a fost o renumită actriță de teatru din România.

Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori: Nicolae Baltățeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.

În 1898 a debutat la Teatrul Național din București iar în 1914, împreună cu soțul ei, a întemeiat o companie particulară. Din 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 până la sfârșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra.

A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

Studii

• Conservatorul de artă dramatică, București

Filmografie

• Amor fatal (1911)
• Escadrila albă (1944)
• Ziua unei artiste (1961) - Film omagial în regia lui Gheorghe Tobias

Scrieri

• Actorul și arta dramatică, 1912
• Amintiri, amintiri, ESPLA 1956

Numismatică

Luni, 10 iunie 2013, cu prilejul a 140 de ani de la nașterea actriței, Banca Națională a României a pus în circulație o monedăcomemorativă, cu valoarea nominală de 10 lei, în scop numismatic. Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, iar greutatea de 31,103 g. Întregul tiraj al monedei, de 500 de exemplare, este emis de calitate proof^[1], iar cantul monedei este zimțat.^[2]

Referințe și note

1. ^ Aspectul deosebit estetic al pieselor proof este dat de contrastul dintre desenul mat și fondul lucios.
2. ^ Banca Națională a României: Emisiune numismatică: monedă din argint - 140 de ani de la nașterea Luciei Sturdza-Bulandra

Legături externe

• Doamna de fier a scenei, 1 martie 2004, Jurnalul Național
• Curajoasa Doamnă Bulandra, 8 martie 2011, Loreta Popa, Jurnalul Național
• Moneda dedicată ei emisă de Banca Națională a României

MEMORIA CARTII POSTALE / La inceput a fost Diva Bulandra

15 iul 2009Autor: Calin Hentea

Probabil, cei care in primul deceniu mioritic al mileniului trei citesc cu nesat in gazetele dambovitene multicolorate stiri si comentarii despre "divele" Radulesca, Andreea Marin etc., stiu despre Bulandra doar ca este un teatru din Bucuresti si atat. 

Faptul ca Lucia Sturdza Bulandra chiar a fost marea Diva si Doamna a teatrului romanesc interbelic pare a fi rezervat "pour les connaisseurs". Singura scuza ar fi aceea ca, la fel ca in cazul altor mari actori de demult, nu s-au mai pastrat alte marturii ale creatiilor scenice ale acestora in afara de niste carti postale sepia. Cinematografia romaneasca antebelica nu a avut nici pe departe acea anvergura capabila de a valorifica si pastra chipul, talentul, carisma, trairea marilor actori (Lucia Sturdza Bulandra a jucat in doar doua filme: "Amor fatal", 1911 si "Escadrila alba", 1943), care au fost nevoiti sa-si consume destinul artistic in efemerul praf al scenei teatrale.
In 1898, la douazeci si cinci de ani, absolventa a Facultatii de litere si filologie, dar negasindu-si post in invatamant, independenta si curajoasa urmasa a domnitorului Sturdza a acceptat sansa un job de actrita la Teatrul National, intr-un timp in care tagma actoriceasca era inca privita cu un condescendent dispret. La fel cum avea sa devina marea profesoara a unor monstrii sacri ai scenei teatrale, precum Radu Beligan sau Victor Rebengiuc, Lucia Sturdza a urmat cursurile de la Conservator ale Aristizzei Romanescu (minunat evocata dupa un secol de Ioana Bulca in filmul "Restul e tacere" de Nae Caranfil), deoarece, spunea ea "cultura fara talent, cat si talent fara cultura nu pot fauri un actor desavarsit". Alaturi de Tony Bulandra (imaginea acorului s-a pastrat in "Trenul fantoma", regizat de Jean Mihail in 1933) care-i va fi nu doar sot, ci si partener si reazem pe scena, ca si in biroul directorial, Lucia Sturdza Bulandra a avut din nou in 1909 curajul parasirii "scutului" teatrului de stat, pentru proaspat infiintata companie privata de teatru a lui Alexandru Davilla (fiul generalului doctor Carol Davilla si nepot al compozitorului Franz Listz). 
Greutatile acestui destul de aventuros demers privat nu au descurajat impatimita de teatru familie Bulandra sa infiinteze in 1914 Compania Bulandra, care a "trait" pana in 1941, fara a face prea multe concesii imperativelor comerciale in defavoarea artei dramatice. Greu de inclinat balanta in favoarea talentelor si daruirii manageriale sau a celor actoricesti de care a dat dovada cuplul Lucia Sturdza si Tony Bulandra, care au stiut tot timpul a se completa si implini reciproc. Cei mai mari actori ai perioadei interbelice romanesti: Marioara Voiculescu, Maria Ventura, Maria Filotti, Ion Manolescu, V. Maximilian, Petre Sturdza, George Vraca, Romald Bulfinski, Aura Buzescu, au creat roluri clasice si contemporane in piesele jucate in Teatrul Bulandra, care avea drept motto deviza lui Tony: "Intai institutia si apoi interesele personale".
In volumul sau "Amintiri, amintiri", publicat in 1960 (adesea tributar obligatoriilor sintagme si retorici comuniste), cu un an inaintea disparitiei sale la 19 septembrie 1961, fara a avea nici o banuiala asupra cursului si judecatii viitoare a istoriei, Lucia Sturdza Bulandra a explicat elegant si discret "intreaga evolutie a unui caracter, care ramanand acelasi in esenta, s-a transformat insusindu-si atitudinile revolutionare ale timpului sau si si-a modificat, in parte, reactiile". Ravasita si debusolata de pierderea in 1943 a "defunctului meu sot", Marea Doamna accepta in 1947 directoratul Teatrului Municipal (actualmente Bulandra) oferit de comunisti prin intermediul Beatei Fredanov, pentru a-si putea implini destinul artistic si managerial de continuatoare a marilor traditii ale scenei romanesti. Dincolo de rolurile sale, de care-si mai amintesc din ce in ce mai putini supravietuitori ai acelei perioade, datorita Luciei Sturdza Bulandra, pe scena acelui teatru au debutat Liviu Ciulei, Victor Rebengiuc, Octavian Cotescu, Petre Gheorghiu, Mircea Albulescu...

CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laudae) in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrand ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara in Romania si Statele Unite. Din 2008, este colaborator permanent al "Ziarului de Duminica" si al revistei "Flacara".