Biografia zilei: Jacques Fromental Halévy

[altmariusclassic]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fromental Halévy
Date personale
Născut	27 mai 1799[1][2][3][4]  Paris, Prima Republică Franceză
Decedat	17 martie 1862 (62 de ani)[1][2][3][4]  Nisa, Franța
Înmormântat	cimitirul Montmartre[*]
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Frați și surori	Léon Halévy[*]
Căsătorit cu	Léonie Halévy[*]
Copii	Geneviève Halévy[*]
Cetățenie	Franța
Ocupație	compozitor profesor de muzică[*] profesor universitar[*]
Activitate
Studii	Conservatorul din Paris
Gen muzical	operă muzică clasică liturgical music[*]
Premii	Prix de Rome Comandor al Legiunii de Onoare[*]
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Jacques-François-Fromental-Élie Halévy (n. 27 mai 1799,^[1][2][3][4] Paris, Prima Republică Franceză – d. 17 martie 1862,^[1][2][3][4] Nisa, Franța) a fost un compozitor francez. Cea mai cunoscută operă a sa este La Juive ("Evreica").

Biografie

S-a născut într-o familie de evrei. La nouă sau la zece ani, după alte surse, intră la Conservatorul din Paris, unde este remarcat de compozitorul Luigi Cherubini. În 1819 obține bursa "Prix de Rome". După încheierea studiile, devine conducătorul corului teatrului parizian Comédie-Italienne. Apoi intră ca profesor la Conservator și are studenți valoroși ca: Georges Bizet, Camille Saint-Saëns, Antoine François Marmontel.

În 1836 a fost admis ca membru al Institut de France.

Opera

• L'Artisan (1827);
• Le Roi et le batelier (1827);
• Clari (1828), (în italiană); succes modest, deși a avut în rolul principal pe Maria Malibran;
• Le dilettante d'Avignon (1829);
• Attendre et courir (1830);
• La Langue musicale (1830);
• La tentation (1832)
• Les Souvenirs de Lafleur (1833);
• Ludovic (opera)|Ludovic (1833), completare a unei lucrări lăsate nefinalizată de Ferdinand Hérold;
• La Juive (1835), primul său succes;
• L'éclair (1835), de asemenea un succes și în aceeași stagiune;
• Guido et Ginevra (1838);
• Les Treize (1839);
• Le shérif (1839), apreciată de Hector Berlioz;
• Le Drapier (1839);
• Le Guitarréro (1841);
• La reine de Chypre (1841), apreciată de Richard Wagner
• Charles VI (1843);
• Le lazzarone, ou Le bien vient en dormant (1844);
• Les Mousquetaires de la reine(1846);
• Les Premiers pas (1847);
• Le val d'Andorre (1848);
• La Fée aux roses (1849);
• La Tempesta (1850), (în italiană) după Furtuna lui Shakespeare;
• La Dame de pique (1850), după romanul omonim al lui Aleksandr Pușkin;
• Le Juif errant (1852), după romanul lui Eugène Sue
• Le nabab (1853);
• Jaguarita l'Indienne (1855);
• L'Inconsolable (1855);
• Valentine d'Aubigny (1856);
• La magicienne (1858);
• Noé (1858–1862), rămasă nefinalizată și continuată de Georges Bizet.

 LA JUIVE
Firenze, 1960
New York, 1964
London, 1973
RCA, 1974 (studio)
Barcelona, 1974
Vienna, 1981
Philips, 1989 (studio)
New York, 1999
DG, 2002 (Ben Heppner French Opera Arias)
Venezia, 2005
Paris, 2007
Amsterdam, 2009
Stuttgart, 2012
Lyon, 2016
Hannover, 2019

Only some tiny cuts (no recorded):
Act 1: -a fanfare after the Hosanna
-Choeur des beveurs' coda
-some bars in the ballet
Act 3: -some parts in the Choeur "Oh jour mémorable"
Act 4: -Duo Éléazar and Brogni: I had to copy and repeat a portion ("Ce fer le fer, qui brille")