Biografia zilei: György Lukács

[altmariusideea]

György Lukács

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

György Lukács

György Lukács, născut György Bernát Löwinger, (n. 13 aprilie 1885, Budapesta - d. 4 iunie 1971, Budapesta) a fost un filozof marxist, critic, istoric literar și estetician maghiarde origine evreiască.

A fost un reprezentant important al esteticii marxiste din secolul al XX-lea, creator al unui sistem întemeiat pe principiile materialismului dialectic și istoric.

În concepția sa, arta oferă imaginea lumii raportată la aspirațiile subiectivității umane, fiind o reflectare antropomorfizantă a existenței, particularizând conștiința umanității pe o treaptă determinată a evoluției social-istorice.

Ca activist comunist, a făcut parte în 1919 din guvernul Republicii Sovietice Ungare și a fost comisar politic în Armata Roșie maghiară. În această calitate a ordonat execuția a opt soldați din divizia sa, în urma unei înfrângeri. Ulterior a trăit în exil la Viena, făcând parte din curentul stângist al mișcării comuniste, iar din 1930 a locuit în URSS.^{[necesită citare]}

După război a participat la crearea regimului comunist din Ungaria, inclusiv la persecutarea intelectualilor necomuniști. În 1956 a fost ministru în guvernul comunist reformist al lui Imre Nagy, dar ulterior a evitat condamnarea și, făcându-și ”autocritica”, a rămas fidel regimului. În opinia sa, Stalin ar fi fost un ”mare tactician”, dar nu și un adevărat marxist, iar lipsurile sistemului comunist s-ar fi datorat primatului ”practicii” în raport cu ”teoria”, insuficient dezvoltată.

Scrieri

• 1923: Geschichte und Klassenbewusstsein ("Istorie și conștiință de clasă")
• 1963: Die Eigenart des Ästhetischen ("Specificul esteticului")
• 1946: Nagy orosz realisták ("Mari realiști ruși")
• 1948: Essays über Realismus ("Eseuri despre realism")
• 1955: Probleme des Realismus ("Probleme ale realismului")
• 1947: Goethe und seine Zeit ("Goethe și timpul său")
• 1948: Karl Marx und Friedrich Engels als Literaturhistoriker ("Karl Marx și Friedrich Engels ca istorici literari")
• 1949: Thomas Mann. Sein Werk im Spiegel der Zeitgeschichte ("Thomas Mann. Opera sa în istoria timpului")
• 1949: Der russische Realismus in der Weltliteratur ("Realismul rus în literatura universală")
• 1951: Deutsche Realisten des 19. Jahrhunderts ("Realiștii germani ai secolului al XIX-lea")
• 1955: Der historische Roman ("Romanul istoric")
• 1957: Zur Gegenwartsbedeutung des kritischen Realismus ("Despre semnificația actuală a realismului critic").
• 1963: Die Eigenart des Ästhetischen I-II.