Biografia zilei: Gustav Klimt

[altmariusart]

Gustav Klimt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gustav Klimt
Portret fotografic din 1914
Născut	14 iulie 1862 Baumgarten, Austrian Empire
Decedat	6 februarie 1918 (55 ani) Viena, Austro-Ungaria
Naționalitate	Imperiul Austriac
Domeniu artistic	Judith and the Head of Holofernes,Portrait of Adele Bloch-Bauer I, The Kiss, Danaë
Mișcare artistică	Simbolism, Art Nouveau
A influențat pe	Egon Schiele
modifică

Gustav Klimt

Gustav Klimt (*14 iulie 1862, Baumgarten/Viena - †6 februarie 1918, Viena), a fost un pictor și decorator austriac, lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.

Viața și opera

Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiileVienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informații. Se dovedește de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule" ("Școala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventează cursurile acestei școli și, concomitent, învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand Laufberger.

Gustav Klimt: Judith şi Holofern, 1901

În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivităților prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său, Ernst, frecventează aceeași școală de artă. Cei doi frați, împreună cu un coleg, Franz Matsch, decid să lucreze în comun, și tinerii artiști primesc mici comenzi: decorări ale unor porțelanuri, proiecte pentru ilustrații.

În 1880 obțin două comenzi mari: lucrări de decorațiuni la palatul din Sturan, precum și pictarea unui tablou destinat clădirii principale a stațiunii balneare dinKarlovy Vary (pe atunci Karlsbad).

În anul 1883, frații Klimt, împreună cu Franz Matsch, fondează la Viena propria lor școală de artă decorativă și primesc comenzi din mai multe părți ale Europei. Curând, cei trei pleacă în România unde execută lucrări pentru decorareacastelului Peleș din Sinaia. În 1886, grupul lor participă la realizarea scărilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.

Gustav Klimt: Portretul Emiliei Flöge (Detaliu), 1902

În 1893, Gustav Klimt pictează tabloul reprezentând interiorul teatrului castelului Esterhazy, cu care obține premiul expoziției organizate de "Künstlerhaus"("Căminul Artiștilor"). La nici treizeci de ani este considerat unul din cei mai importanți artiști austriaci. Între anii 1891-1897, devenit membru al societății artiștilor vienezi, "Künstlerhausgenossenschaft", împreună cu alți pictori, se străduiește să reformeze instituția aservită unor principii artistice net conservatoare. Până la urmă, ei înființează, în 1897, o nouă grupare artistică, separată de Künstlerhaus, care se va numi Secesiunea. Membrii acesteia primesc un teren din partea orașului Viena, pentru a-și putea construi sediul.

Chiar în anul următor ei își organizează, în pavilionul proiectat de arhitectul Joseph Maria Olbrich, prima expoziție. Klimt va fi primul președinte al Secesiunii. Manifestul lor va fi publicat în 1898, în primul număr al revistei "Ver Sacrum". Filozofia Secesiunii este căutarea adevărului despre existența umană. Deasupra intrării în pavilionul asociației se putea citi următoarea inscripție: "Fiecărei epoci îi este caracteristică propria artă, iar artei - libertatea". Fidel acestui ideal, Klimt își eliberează arta de tabu-uri. În 1905 ajunge însă în conflict cu artiștii ce i-au fost apropiați și, ca urmare, rupe legăturile cu Secesiunea și formează un alt grup, "Kunstschau".

Gustav Klimt: Sărutul, 1907-08

În ciuda numeroaselor legături și aventuri amoroase, Klimt a avut o singură dragoste trainică, Emilia Flöge, pe care a reprezentat-o în mai multe tablouri. Începând din anul 1900, pictorul petrece mereu câteva săptămâni de vară pe moșia familiei Flöge, pe malul lacului Attersee. Pictează mai ales peisaje, grupuri de copaci, boschete de flori ("Grădină cu floarea soarelui"1905), dar și compoziții în care motivul principal îl reprezintă teme antice cu personaje feminine, reinterpretând miturile și simbolurile, ca în tabloul "Iudita și Holofernes I" (1901.

Una din cele mai renumite picturi ale lui Klimt este "Sărutul" (1907-1908). Ea datează din așa-numită perioadă "de aur" a artistului. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de petalele aurii ce luminează fosforescent scena intimă a sărutului. Măestria decorativă a lui Klimt se poate observa pe exemplul oferit de covorul de flori întins la picioarele celor doi îndrăgostiți, pe care figurile unite în îmbrățișare au încremenit într-o imobilitate statuară.

Prin alegoria femeilor, care apar în tablouri ca "Nuda Veritas" (1899) sau "Danae" (1907), reprezentate sub chipul unor frumoase roșcate, Klimt evidențiază preocuparea sa pentru temele erotice. Faptul că împrumută teme din mitologie atenuează caracterul lasciv al compozițiilor. Tablourilor sale le este foarte caracteristică paleta întreagă a culorilor deschise și pure. Renunțând complet la perspectivă, pictorul așază formele decorative în același plan cu siluetele personajelor.

• 

  Grădină cu floarea soarelui, 1905

•  
• 

  Portretul Adelei Bloch-Bauer, 1907

•  
• 

  Danae, 1907

•  
• 

  Doamnă cu evantai, 1917

În ultimii 15 ani ai vieții, Klimt călătorește mult în Germania, Belgia și Italia. La Ravenna descoperă frumusețea bazilicii San Vitale. Mozaicurile de inspirație bizantină, de un aur strălucitor, produc asupra lui o profundă impresie și, ca efect, începând din acest moment folosește tot mai des placarea aurie. În 1910 participă la cea de-a IX-a Bienală din Veneția, unde obține un uriaș succes. În 1917, este numit membru de onoare al Academiilor din Viena și München. Câteva luni mai târziu, la începutul anului 1918, suferă un atac cerebral. Moare la 6 februarie la Wien-Neubau, fiind înmormântat în cimitirul Hietzinger din Viena.

Tabloul Portretul Adelei Bloch-Bauer s-a vândut la 19 iunie 2006 pentru suma record de 135 Milioane US Dollar. Cumpărător este miliardarul american Ronald Lauder din New York pentru muzeul "New Gallery" finanțat de el.

Bibliografie

• Barbara Sternthal: Diesen Kuss der ganzen Welt. Styria, Viena 2005
• Nina Kränsel: Gustav Klimt. Prestel, München 2006
• Alfred Weidinger: Gustav Klimt und die Künstler-Compagne. Belvedere, Viena

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deGustav Klimt

• WebMuseum: Gustav Klimt
• Gustav Klimt: Biografie
• Gustav Klimt Pictorial Histories
• Picturile lui Gustav Klimt - TerminArtors