Biografia zilei: Gheorghe Grigurcu

[altmariusliterar]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gheorghe Grigurcu
Date personale
Născut	16 aprilie 1936 Soroca
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	poet și critic literar
Limbi	limba română[1]
Activitatea literară
Operă de debut	Un trandafir învață matematica

Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, România, astăzi în Republica Moldova) este un poet, eseist, aforist, comentator român. Este considerat de Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu și alte personalități ale lumii literare unul dintre cei mai importanți critici literari români ai perioadei de tranziție între milenii și unul dintre cei mai importanți critici contemporani[1].

Viața

Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu" din București(de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție^[2]. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia” din Oradea. A avut puțini prieteni, dar buni. Dintre cei preferați se numără epigramistul Al. Silaghi şi scriitorul Teodor Dume, (pe care l-a adorat încă din tinerețe). De fapt primele texte literare ale lui Teodor Dume, au trecut prin filtrul lui Grigurcu și al profesorului Anastasie Țârulescu. Astfel Teodor Dume reușește să publice primul său volum de versuri "Adevărul din cuvinte" prefațat de Gheorghe Grigurcu. După trei decenii, Gheorghe Grigurcu a fost îndepărat din redacție, și s-a retras la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În toată această perioadă și-a păstrat demnitatea și prietenia față de prietenii lui de suflet. A trăit mereu cu gândul la Oradea, orașul de pe Criș. Iată; " Pe tânărul poet Teodor Dume nu mi-l pot inchipui decât pe fundalul orașului său, care timp de aproape trei decenii a fost și al meu, Oradea. Oraș subtil și cochet, neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află. Iluzie, s-ar putea replica, ficțiune! Desigur dar numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o traiectorie geografică, câtă vreme le găsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față,"Strigăt din copilărie" de Teodor Dume." Deși departe de Oradea, Gheorghe Grigurcu a rămas cu sufletul la Oradea și la prietenii lui dragi. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare.

Cariera literară

Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”, „Viața românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la „România literară”, în ieșenele „Convorbiri literare”.

Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian.

S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist.

În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme.

Referințe critice

„„Gheorghe Grigurcu domină de ani de zile viața literară fără să se amestece în ea. Nu cred că a existat în ultimii 15 ani un autor mai serios și, în același timp mai productiv, indiferent dacă își exersa condeiul neobișnuit în comentariul politic, în poezie, în eseu, în polemică, în critică sau istorie literară. (…) El nu este un critic literar care scrie și versuri și nici un poet care scrie și critică literară, el este în egală măsură un poet de primă mărime și unul dintre cei mai importanți critici literari ai acestei perioade de tranziție între milenii” ( Ana Blandiana ).”

„„Pentru cine e dispus s-o facă, devine evident că Gheorghe Grigurcu este unul dintre cei mai buni critici de azi”. „Cînd am scris (…) despre o culegere antologică a lui Gheorghe Grigurcu, am indicat numele cîtorva poeți afini, de la Williams la Benn, pe care originala lui poezie îi evocă în latură stilistică, în felul de a concepe metafora sau în compoziția poemului. (…)Aceste șocuri imagistice în lanț, la care poetul ne supune, nu sunt numai decorative, gratuite, ci și frumoase ca niște perle date la iveală dintr-o scoică” (Nicolae Manolescu).”

„„Un simbol al intransigenței devine Gheorghe Grigurcu, criticul literar de mare talent aflat de mulți ani într-un exil neoficial, la Târgu-Jiu. (…)Cel care are dreptate în absolut este, bineînțeles, Gheorghe Grigurcu” (Alex Ștefănescu).”

Volume publicate

Poezie

• Un trandafir învață matematica (1968)
• Trei nori (1969)
• Râul incinerat (1971)
• Salută viața (1972)
• Înflorirea lucrurilor (1973)
• Apologii (1975)
• Rigoarea văzduhului (1978)
• Contemplații (1984)
• Cotidiene (1986)
• Oglinda și vidul (1993)
• Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului (1996)
• Nimic n-ar trebui să cadă (1997)
• Amarul Târg (1997)
• Dealul purtat de scripeți (1999)
• Spațiul dintre corole (2000)
• Acul și steaua (2001)
• De unde până unde (2002)
• Natură moartă și vie (2003)
• Un trandafir învață matematica, ediție definitivă a creației poetice de până în anul 2000 (Ed. Vinea, 2004)
• Calendar (2004)
• Fiindcă (2005)
• Castele în Spania (2005)
• Șterge soarele de praf ca pe-o mobilă (2006)
• Muzeu (2008)
• Cerc și punct (2010)
• Nimic n-ar trebui să cadă (2011)

Critică, istorie literară, publicistică

• Miron Pompiliu și Junimea (1969)
• Teritoriu liric (1972)
• Idei și forme critice (1973)
• Bacovia - un antisentimental (1974)
• Poeți români de azi (1979)
• Critici români de azi (1981)
• Printre critici (1983)
• Existența poeziei (1986)
• De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989)
• Peisaj critic, I, II, III (1993, 1997, 1999)
• E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori (1997)
• Cum am devenit stalinist (1997)
• A doua viață (1997)
• Imposibila neutralitate (1997)
• Dialoguri crude și insolite (1999)
• Amurgul idolilor (1999)
• Poezie română contemporană, I, II, (2000)
• Amintiri din epoca de platină (2000)
• În răspăr (2001)
• Repere critice (2001)
• În jurul libertății (2003)
• În pădurea de metafore (2003)
• Post-texte (2003)
• Jocul literaturii și al sorții (2004)
• Vorbind, în colaborare cu Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican (2004)
• De la un critic la altul (2005)
• La ce oră vine dentistul (2005)
• Din Jurnalul lui Alceste (2005)
• Fișele unui memorialist (2006)
• Opinii în genere inconfortabile (2007)
• Breviar Cioran (2007)
• Întrebări, răspunsuri, întrebări, interviuri (2007)
• O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel (2009)
• Exerciții de adevăr (2011)

Bibliografie selectivă

• Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, București, 1970, p. 144-145.
• Ion Negoițescu, Lampa lui Aladin, București, 1971, p. 235-238.
• Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, București, 1976, p. 154-163.
• Dan Cristea, Faptul de a scrie, București, 1980, p. 338-343
• Mircea Martin, Singura critică, București, 1986, p. 201-215;
• Gabriel Dimisianu, Lumea criticului, București, 2000, p. 326-333;
• Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. III, Brașov, 2001, p. 266-278.
• Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, 2001, p. 1117-1118.

Premii și distincții

• Premiile Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociației Scriitorilor din București, ale revistelor „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Mozaic”, „Cuget liber”, Premiul național „Tudor Arghezi” (Tg-Cărbunești), Premiul orașului Bistrița, premiul Serilor de la Brădiceni, premiul Festivalului internațional de poezie Emia (Deva), premiul Asociației Culturale „Duiliu Zamfirescu” (Focșani), premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, premiul orașului Beclean, premiul de poezie (Desești, Sighet), premiul „Virgil Mazilescu” (Corabia), premiul Consiliului Județean Gorj
• Premiul Național Monica Lovinescu-Virgil Ierunca 2009 http://www.poezie.ro/index.php/personals/13924709/Un_nume_pe_copert...
• Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe 2015
• Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani, 2016

Referințe

1. ^ "Gheorghe Grigurcu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12027148t, accesat la 10 octombrie 2015 Missing or empty |title= (ajutor)
2. ^ Autori gorjeni și cărțile lor

Legături externe

• Biografie
• GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc ..., Dora Pavel, România literară - anul 2008, numărul 36
• Sa ne cunoastem scriitorii - Gheorghe Grigurcu, 21 februarie 2007, Jurnalul Național
• Criticul literar Gheorghe Grigurcu, sarbatorit la varsta de 70 de ani, 4 aprilie 2006, Virgil Lazar, România