Biografia zilei: Gheorghe Bariţiu

[altmarius]

Altădată, pe 4 iunie

Publicat: Ieri, 07:00

 

1812 – s-a născut Gheorghe Bariţiu (profesor, istoric, ziarist), în Transilvania (în Jucu de Jos, pe atunci Comitatul Cluj). Întemeietor al presei româneşti transilvănene, el a fost şi unul dintre fondatorii şi susţinătorii cei mai consecvenţi ai Asociaţiunii Transilvănene pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (cunoscută sub denumirea prescurtată de ASTRA) şi ai Societăţii Literare Române din Bucureşti.

Gheorghe Bariţiu a studiat la Blaj şi mai apoi la Cluj. Cariera de profesor a început-o în mediul Blajului. Prin bogatele sale lecturi, el şi-a însuşit ideile predominante ale timpului său, influenţat fiind în mod special de Jules Michelet, Augustin Tierry sau Francois Guizot. Astfel, Gheorghe Bariţiu a asimilat o cultură multilaterală, cunoscând literatura clasicilor greci şi latini, operele lui Shakespeare, Goethe, Schiller ori Rousseau. Cât despre opera sa, aceasta a stat sub permanenta influenţă a Şcolii Ardelene (mai ales a lui Gheorghe Şincai şi Petru Maior), dar a cunoscut şi scrierile contemporanilor (cum ar fi Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu).

* * *

Opera lui Gheorghe Bariţiu este variată. Ea cuprinde aspecte de istorie economică, socială, culturală şi religioasă din Transilvania. A contribuit la dezvoltarea mişcării teatrale ca autor dramatic şi ca actor. De asemenea, el a sprijinit şi acţiunea de traducere în limba română a unor lucrări din literatura străină, în scopul îmbogăţirii artistice a limbii şi a formulat direcţiile unui program de culegere a folclorului şi obiceiurilor populare.

Prin activitatea pe care a desfăşurat-o de-a lungul întregii sale vieţi, Gheorghe Bariţiu a demonstrat o preocupare atentă faţă de instituţiile şi starea socială a românilor din Transilvania, de mişcările sociale din anii 1437 – 1438, apoi de Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, de Revoluţia de la 1848 şi de lupta iobăgimii împotriva feudalismului şi despotismului nobilimii maghiare. Opera sa principală este lucrarea „Părţi alese din Istoria Transilvaniei” (redactată în 3 volume), în care a făcut o amplă expunere a vieţii politice, începând din primii ani ai stăpânirii austriece (1683), până în anul 1883.

Gheorghe Bariţiu nu a neglijat nici elementul cultural, a militat pentru deschiderea de biblioteci şi pentru întemeierea de şcoli şi cămine culturale în mediul rural, pentru tipărirea de manuale şi broşuri. Astfel, el a atras atenţia ori de câte ori a avut ocazia asupra importanţei învăţământului şi a rolului pe care îl au cei implicaţi în procesul de educare, fiindcă era de părere Gheorghe Bariţiu: „educaţia poporului e cea dintâi treabă a patrioţilor”[1].

* * *

Gheorghe Bariţiu a încetat din viaţă pe 2 mai 1893, la Sibiu.

 

VASILESCU GABRIELA

 

[1]Conf. Univ. dr. V. Curticăpeanu – Istoriografia românească (sec. XV – 1918), Universitatea Independentă „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 1992, pg. 102