Biografia zilei: Florian Potra

[altmariusliterar]

 http://www.crispedia.ro/Florian_Potra

Florian Potra (3 martie 1925, Timişoara - 6 mai 1997, Bucureşti) este un teatrolog şi traducător. Este fiul Anittei Francisca Maria (născută Brusaco) şi al lui Iulian Potra, licenţiat în ştiinţe economice şi sociale. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga" din Timişoara, trecându-şi bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Univer­sitatea „La Sapienza" din Roma, unde obţine licenţa în litere magna cum laude în 1948. Câţiva ani trăieşte din sport, devenind căpitanul echipei naţionale de scrimă.

 

Este cercetător la Academia Română (1953-1954), redactor la Uniunea Scriitorilor (1954-1955), la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1955-1956) şi la revista „Teatrul" (1956-1961), secretar literar la Teatrul Regional Bucureşti (1961-1963), redactor şi secretar general de redacţie la „Secolul 20" (1963-1968), consilier general, inspector general la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (1968-1970), inspector principal la Centrul Naţional al Cinematografiei (1970-1971), conferenţiar, profesor, şef de catedră la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", titular al cursului de istoria şi teoria filmului (1971-1997).

 

Debutează în 1961, la revista „Teatrul", cu piesa În noaptea asta nu doarme nimeni, iar editorial cu volumul Expe­rienţă şi speranţă. Ecran românesc (1968). Colaborează la „Steaua", „Viaţa românească", „Secolul 20", „Teatrul", „Cinema", „Con­temporanul", „România literară" etc.

 

Traduce peste o sută de scrieri dramatice, multe dintre ele reprezentate la diferite teatre din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării. I s-au conferit nume­roase distincţii internaţionale: Ordinul Meritul Republicii Italiei (1978, 1995), Premiul şi Medalia pentru cel mai bun traducător al teatrului italian în Europa, acordat de Institutul Italian al Dramei (1979) etc., precum şi premii naţionale: Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1975,1984), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche şi a nuveleiRemember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaştilor pentru opera omnia(1996).

 

Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică şi cultu­rală prelucrată marxist, Potra reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare şi structurare a cercetării teatrologice şi filmologice româneşti. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil naţional în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precumIstorie şi luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Naţional şi universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare", dezvoltate în volumele O voce din off(1973), Voci şi vocaţii cinematografice (1975).

 

Dintre numeroasele puncte de vedere susţinute cu o argumentaţie estetică de sorginte marxistă (unele intervenţii sunt publicate în „Studii şi cercetări de istoria artei", „Revue roumaine d'histoire de l'art" etc.), semnificative prin pertinenţa analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, consideraţiile pri­vind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii" filmului, elogiul adus filmului de autor, tratarea literaturii ca experienţă culturală a cineastului. Rămâne exemplară ţinuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean Georgescu, Luigi Pirandello, Luchino Visconti, Dario Fo, Mozart etc. Se adaugă numeroase pagini pregătite pentru o istorie a filmului romanesc.

 

Ca traducător, Potra a oferit nu numai versiuni din literaturile lumii, preferinţele îndreptându-se către litera­tura italiană, ci şi transpuneri, îndeosebi în italiană, ale unor scrieri de Mateiu I. Caragiale, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ştefan Aug. Doinaş, Marin Sorescu, Laurenţiu Fulga etc.

 

Opera

 

• Experienţă şi speranţă. Ecran românesc, Bucureşti, 1968;

• O voce din off. Teme cinematografice, Bucureşti, 1973;

• Voci şi vocaţii cinematografice. Naţional şi universal în arta filmului, Bucureşti, 1975;

• Profesiune: filmul. Incursiune în timpul şi spaţiul cinematografului românesc, Bucureşti, 1978;

• Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, Bucureşti, 1981;

• Aurul filmului. Opere evocând trecutul, Bucureşti, 1984;

• Aurul filmului. Opere evocând prezentul, Bucureşti, 1987.

 

Ediţii

 

• Pavel Dan, Scrieri alese, prefaţa editorului, Bucureşti, 1956.

 

Traduceri

 

• Cario Goldoni, Gălcevile din Chioggia, Bucureşti, 1957, Războiul, Bucureşti, 1957;

• Liliana Bernasconi, Baia măgăruşului, Bucureşti, 1959;

• Noemi Gil Janeiro, Flacăra vrăjită, Bucureşti, 1959;

• Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini, Bucureşti, 1960;

• Aldo Nicolaj, Soldatul Piccico, Bucureşti, 1960;

• Guido Aristarco, Cinematografia ca artă. Istoria teoriilor filmului, Bucureşti, 1965, Utopia cinematografică, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1992;

• Vasco Pratolini, Statornicirea raţiunii, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1966;

• Luigi Pirandello, Teatru, introducerea traducătorului, Bucureşti, 1967, Uriaşii munţilor, Bucureşti, 1971;

• Tudor Arghezi, Animali piccoli e grandi, Bucureşti, 1968;

• Italo Svevo, Senilitate, Bucureşti, 1971 (în colaborare cu Ştefan Delureanu);

• Giorgio Bassani, Bâtlanul, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1973, Romanul Ferrara, Bucureşti, 1990 (în colaborare cu Rodica Locusteanu);

• Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii, însemnări pedagogice, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1974;

• Giuseppe Dessi, Ţara de umbre, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1976;

• Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember,ediţie bilingvă, Bucureşti, 1980.