Biografia zilei: Fănuş Băileşteanu

[altmariusliterar]

 http://www.crispedia.ro/Fanus_Bailesteanu

Fănuş (Ştefan) Băileşteanu (21 iulie 1947, comuna Sălcuţa, judeţul Dolj - 30 aprilie 2008, Bucureşti) este un critic şi istoric literar. Este fiul Floarei (născută Bosa) şi al lui Constantin Băileşteanu, ţărani; este frate cu Jean Băileşteanu. Băileşteanu a urmat Liceul „Fraţii Buzeşti" din Craiova şi a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1970).

 

A fost lector la Centrala Cărţii (1970-1971), instructor la Direcţia Literaturii şi Publicaţiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1971-1980), redactor şi secretar de redacţie la revista „Manuscriptum" (1980-1989), publicist-comentator la revista „Academica" (1990-1991), redactor responsabil al „Analelor Academiei Române" şi şef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994). Din 1994, este director adjunct al Bibliotecii Academiei Române.

 

În anii studenţiei, Băileşteanu colaborează la „Scânteia tineretului", „Viaţa studenţească", „Informaţia Bucureştiului". Activitatea de critic literar şi-o începe cu o cronică la cartea lui Nicolae Manolescu, Contradicţia lui Maiorescu, publicată în revista „Tomis" (1971). S-a impus în primul rând ca exeget şi editor al operei lui Mihail Sadoveanu. Împreună cu Cornel Simionescu, elaborează ediţia critică a Operelor lui Mihail Sadoveanu, însoţită de un aparat critic, bazat pe o documentare exhaustivă, privind receptarea operei sadoveniene de-a lungul timpului.

 

După antologia Mihail Sadoveanu interpretat de ... (1973), publicăIntroducere în opera lui Mihail Sadoveanu (1977), unde analiza ţinteşte semnificaţiile fundamentale, văzute prin prisma unor concepte bine delimitate, în raport cu viziunea scriitorului asupra existenţei.

 

În capitolul intitulat Cosmos, Băileşteanu descifrează în opera lui Sadoveanu „un simbolism cosmic inimitabil", primul element constituindu-l Soarele. Solaritatea sadoveniană se manifestă pe toate coordonatele existenţei umane, de la contemplarea astrului până la răsfrângerea razelor lui în cele mai tainice unghere ale minţii şi sufletului omenesc. Pe de altă parte, spaţiul şi timpul sunt categorii permanente şi dominante în opera sadoveniană. Există, astfel, un spaţiu real şi unul magic, imaginar, având, ca şi la Lucian Blaga, „o matrice mioritică", dar deosebindu-se prin aceea că termenii săi extremi nu sunt dealul şi valea, ci muntele şi abisul, câmpia şi marea.

 

Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experienţe empirice, ajung la o înţelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spaţiului şi timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane,Băileşteanu s-a dovedit un critic cu egale dispo­nibilităţi interpretative pentru poezie şi proză.

 

În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeţi precum Al. Andriţoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979).

 

Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Ţoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentaţi în volumul Refracţii (1980), pe când Geo Bogza, Laurenţiu Fulga, I. Lăncrănjan etc., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentaţi în paginile din volumul Aorist (1988).

 

Revenind la poezie, Băileşteanu consacră două sinteze monografice unor autori de prestigiu: Grigore Vieru (1995) şi Marin Sorescu (1998). Mai multe comentarii care au un orizont deschis spre filosofia culturii şi le-a reunit în volumele Eseuri(1982), Personalităţi culturale româneşti din străinătate (1999) şi Feţele rostirii (2002).

 

Opera

 

• Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1977;

• Abside, Bucureşti, 1979;

• Poeta ludens, Bucureşti, 1979;

• Refracţii, Bucureşti, 1980;

• Eseuri, Bucureşti, 1982;

• Aorist, Bucureşti, 1988;

• Grigore Vieru, Bucureşti, 1995;

• Marin Sorescu, Bucureşti, 1998;

• Personalităţi culturale româneşti din străinătate, Bucureşti, 1999;

• Feţele rostirii, Bucureşti, 2002.

 

Antologii

 

• Mihail Sadoveanu interpretat de..., prefaţa editorului, Bucureşti, 1973;

• Alexandru Macedonski interpretat de..., prefaţa editorului, Bucureşti, 1975.

 

Ediţii

 

• Mihail Sadoveanu, Opere I-VIII, introducere de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1981-1997 (în colaborare cu Cornel Simionescu).

 

• Scriitori români