Biografia zilei: Ernesto Sábato

[altmariusliterar2]

De la Wikipedia, enciclopedia 

Ernesto Sábato
Ernesto Sábato, 1972.
Naștere	24 iulie 1911 Rojas (Buenos Aires)
Deces	30 aprilie 2011 (99 ani)
Profesie	scriitor și eseist
Naționalitate	Argentina
Activitatea literară
Genuri	roman și eseu
Influențe	Friedrich Schiller, Friedrich Hölderlin, Oscar Wilde, Charles Baudelaire, Franz Kafka, Jack London, Johann Wolfgang von Goethe, Henrik Ibsen, August Strindberg, Fiodor Dostoievski, Lev Tolstoi, Gogol, Charles Dickens, Maxim Gorki, Albert Camus, Miguel Hernandez, Cesare Pavese.[1]
modifică

Ernesto Sábato (n. 24 iulie 1911 - d. 30 aprilie 2011) a fost unul dintre cei mai importanți prozatori latino americani si un important romancier contemporan.

S-a născut in Rojas, un oraș din provincia Buenos Aires, Argentina, în 1911. Părinții erau doi imigranți italo-albanezi, Juana María Ferrari si Francisco Sábato.

La virsta de 16 ani, s-a alăturat unor grupuri de anarhiști, apoi de comuniști, dar a înțeles repede că "materialismul dialectic" e o contradicție în termeni, (afirmația îi aparține), iar atunci când, în 1935, a fost trimis la Moscova să studieze doctrina marxist-leninistă, a reușit să "evadeze", "trădând" cauza comunistă și evitând astfel soarta atâtor intelectuali de stânga din afara URSS ce au fost înghitiți de Gulag.

Și-a susținut doctoratul în fizică, apoi a plecat la Paris, unde a lucrat la Laboratorul Curie și s-a apropiat de grupul artiștilor suprarealiști. În 1945 a abandonat cercetarea științifică pentru a se dedica în exclusivitate literaturii. E doctor în fizică și a ținut cursuri de filozofie la Universitatea din La Plata.

Opera literară

A scris variate cărți de eseuri despre om și crizele timpului nostru, și despre sensul activității literare - Oameni și angrenaje, Scriitorul și fantasmele sale, Apologii și respingeri.

Dar cele mai cunoscute sunt fără dubiu cele trei romane: Tunelul (1948), Despre eroi și morminte (1961) și Abaddón, exterminatorul (1974), toate trei fiind traduse în limba română. Sábato a publicat doar patru romane, dar și-a aruncat în foc cea mai mare parte a paginilor scrise.

Romane

• Tunelul, 1948
• Despre eroi și morminte, 1961
• Raport despre orbi, 1968
• Abaddón, exterminatorul, 1974

Eseuri

• Unu și universul, 1945
• Oameni și angrenaje, 1951
• Heterodoxia, 1953
• El caso Sábato. Torturas y libertad de prensa. Carta Abierta al Gen...
• El otro rosto del peronismo, 1956
• Scriitorul și fantasmele sale, 1963
• Tango, discusión y clave
• Romance de la muerte de Juan Lavalle. Cantar de Gesta
• Pedro Henríquez Ureña
• Tres aproximaciones a la literatura de nuestro tiempo: Robbe - Gril...
• Eduardo Falú (cu León Benarós)
• Dialoguri (cu Jorge Luis Borges, editată de Orlando Barone)
• Apologii și respingeri, 1979
• Los libros y su misión en la liberación e integración de la América Latina
• Între scris și sânge. Conversații cu Carlos Catania
• Înainte de tăcere, 1998
• La Resistencia, 2000

Premii literare

A primit premiile Miguel de Cervantes și Gabriela Mistral în 1984.

Autobiografie

În anul 1998 și-a publicat autobiografia, Antes del Fin - Înainte de sfârșit, publicată de editura Rao sub titlul Înainte de tăcere. Editura Humanitas a reluat toate romanele publicate de fosta editură Univers, într-o serie de autor "Ernesto Sábato".