Biografia zilei: Dimitrie Gusti

[altmariusideea]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Membru titular al Academiei Române

Dimitrie Gusti
Academicianul Dimitrie Gusti
Născut(ă)	13 februarie 1880 Iași, România
Deces	30 octombrie 1955, (75 de ani) București, Republica Populară Română
Loc de odihnă	Cimitirul Bellu
Naționalitate	România
Educație	Facultatea de Filosofie Morală dinLeipzig, Facultatea de Științe Juridice din Berlin[1]
Ocupație	filosof, sociolog și estetician
Lucrări remarcabile	Membru fondator al Muzeului Satului
Influențat de	Frédéric Le Play

Pentru un om politic vedeți Dimitrie Gusti (politician).

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași; d. 30 octombrie 1955, București), a fost un filosof, sociolog și esteticianromân. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 - 1946), ministru al învățământului între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București. Dimitrie Gusti est considerat a fi creatorul sociologiei românești.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 - 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.

A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 - 1921), Institutul Social Român (1921 - 1939,1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 - 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice(1947 -1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936).

În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele „Arhiva pentru știința și reforma socială” (1919 -1943) și „Sociologie românească” (1936 - 1944).

După invadarea și ocuparea României de către Armata Roșie (1944), Partidul Comunist din România a încercat, în zadar, să-l câștige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare; cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru al ARLUS^[2] și a fost invitat în Uniunea Sovietică pentru a participa la ceremonii oficiale.^[3].

Membru al unei loji masonice din Iași.^[4]

Enunțuri

Gusti a fost fondatorul Școlii Sociologice de la București. El rezumă sistemul său sociologic la câteva enunțuri:

• Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
• Esența societății este voința socială.
• Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o a activitate juridică și de o activitate politică.
• Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric.
• Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale.
• Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.

Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre și manifestări, folosind echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc.

Opere principale

• Egoismus und Altruismus, 1904
• Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik, 1908
• Cosmologia elenă, 1929
• Sociologia militans, (volumul I, 1935; volumele I și II, 1946)
• Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, (2 volume), 1939
• Problema sociologiei, 1940
• La science de la realite sociale, 1941.
• Enciclopedia României. Vol. I-IV, Bucharest 1938, 1938 1943

Bibliografie

• • Ovidiu Bozgan, Traiectorii universitare. De la stânga interbelică la comunism, pp. 309-335
  • Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit. «Noua imagine» a Uniunii Sovietice în România postbelică, 1944-1947, pp. 21-68.

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ http://www.icr.ro/praga/creativitate-si-inovatie/dimitrie-gusti.html
2. ^ ARLUS: Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică.
3. ^ Ovidiu Bozgan, Traiectorii universitare. De la stânga interbelică la comunism, p. 329 și Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit. «Noua imagine» a Uniunii Sovietice în România postbelică, 1944-1947, p. 24.
4. ^ http://vestea.wordpress.com/istorie-prin-evenimente-si-chipuri/n-d-...

Legături externe

• „Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti”, de Mircea Vulcănescu
• Biblioteca Centrală ASE, Enciclopedia României, Volumul I
• Biblioteca Centrală ASE, Enciclopedia României, Volumul III
• In inima satului, 15 mai 2006, Carmen Preotesoiu, Jurnalul Național
• ro Dimitrie Gusti 1880-1955

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• Listă de statisticieni

Predecesor: Ion Th. Simionescu

Președintele Academiei Române 1944 – 1946

Succesor: Andrei Rădulescu