Biografia zilei: Corneliu Zelea Codreanu

[altmariusistoric2]

Corneliu Zelea Codreanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, Cămășile Verzi).

Legionarii se refereau la Corneliu Zelea Codreanu cu titulatura de Căpitanul, acesta având controlul absolut al organizației până la asasinarea sa în închisoare. Organizațiile neolegionare Noua Dreaptă și Legea Străbună, care se revendică drept succesoarele Gărzii de Fier, îl venerează ca figură spirituală.

Biografie

Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huși, cu numele de Corneliu Żieliński Codreanu. Tatăl, Ion Żieliński Codreanu (Żieliński fiind nume de origine poloneză) și-a schimbat numele în Zelea Codreanu în 1902. Mama sa, Eliza Zelea Codreanu (n. Brauner )^[1][2], era de origine germană bavareză după bunicul patern.^[3][4] Codreanu a fost botezat în Biserica ortodoxă în același timp cu părinții săi.^[5]

Studii

A urmat cursurile școlii primare la Iași și Huși, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu.

A fost admis la Facultatea de Drept din Iași, unde a devenit președinte al Societății Studenților în Drept, organizație pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922 „Asociația Studenților Creștini”. S-a făcut remarcat prin baricadarea în interiorul instituției, ca formă de protest la adresa deciziei conducerii Universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă.

Participarea la Primul Război Mondial

La 16 ani participa la Primul Război Mondial, deși încă nu avea vârsta minimă necesară încorporării. Între 1917 și 1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani.

Cariera politică

Corneliu Zelea Codreanu

Devine membru al Gărzii Conștiinței Naționale în 1919, motivat de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 ia parte la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. Urmează câteva luni de studiu la Berlin și Jena. Se reîntoarce în țară pentru a lua parte la manifestările studențești prin care se cerea limitarea numărului evreilor în învățământul superior („numerus clausus”).

Fondează în 1923, împreună cu un prieten al familiei și antisemit notoriu, prof. univ. Alexandru C. Cuza, Liga Apărării Naționale Creștine, partid profund antisemit și antidemocrat. În 1924, îl împușcă în timpul unei altercații în tribunal pe prefectul de poliție Manciu, dar este achitat considerându-se că acționase în legitimă apărare. În urma disensiunilor apărute în cadrul L.A.N.C., se desprinde de mișcare și fondează, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici, mișcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”.

În anii următori, au loc o serie de ample manifestații împotriva „corupției parlamentare, a evreilor și a comunismului”.

C. Z. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și „românitate”, spre deosebire de fascismul lui Mussolini, deși dorea transformarea României în stat fascist, după modelul italian. În cartea sa „Pentru legionari”, C. Z. Codreanu semnalizează pericolul reprezentat în viziunea sa de democrația liberală, care ar fi dus la acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor și naționaștilor români, „evreii”: „democrația sfarmă unitatea neamului românesc, expunându-l dezbinat în fața blocului unit al puterii iudaice”. Pentru Codreanu, „Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o școală și o oaste, decât un partid politic”.

În 1931 este ales în parlament deputat de Neamț, obținând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi.

Întemeiază Partidul Totul pentru Țară, expresie politică a Mișcării Legionare, prezidat de ing. Gheorghe Clime.

Violențe

In afară de uciderea prefectului Manciu, Codreanu a fost implicat indirect în asasinarea primului-ministru Ion Gheorghe Duca (1933) și a ziaristului Mihai Stelescu (1936). Făptașii s-au predat poliției și au fost asasinați la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu.

Procesul și asasinarea

În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga („ești un necinstit sufletește”), care acuzase Mișcarea Legionară, este trimis în instanță pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii. Este condamnat la șase luni detenție. În luna mai 1938 este readus în instanță și condamnat la zece ani de muncă forțată.

În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 este asasinat, împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), din ordinul lui Carol al II-lea, de jandarmii care îl transportau la închisoarea din Jilava. Asasinatul a avut loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Capitalei.

Referințe

1. ^ Lisette Gheorghiu:ORIGINEA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU
2. ^ Armin Heinen: Die Legion "Erzengel Michael" in Rumänien: soziale Bewegung und politische Organisation : ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus. Oldenbourg, 1986. p. 131.
3. ^ Duiliu T. Sfințescu, Răspuns la întrebări ale tinerilor care doresc tot adevărul despre Mișcarea Legionară, Ed. Crater (1996), p. 21.
4. ^ Beer, Klaus P.:Zur Entwicklung des Parteien- und Parlamentssystems in Rumänien, 1928-1933: Die Zeit der National-bäuerlichen Regierungen. Peter Lang, 1983, p. 873
5. ^ Eugen Weber: Varieties of fascism, ed. Van Nostrad Reinold, Londra, 1964, pg. 97

Literatură

• Veiga, Francisco: Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993. ISBN 973-28-0392-4
• Banea, Ion, Căpitanul, Ed. “Totul pentru Țară”, Sibiu, 1936 (ed. cenzurată); ed. II: 1937; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951, și Ed. Gordian, Timișoara, 1995; trad. it.: Il Capitano, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1983.
• Buzatu, Gh., Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești: 1927-1941, Ed. FF Press, București, 1996.
• Codrescu, Răzvan, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Ed. Anastasia, București, 2000.
• Codrescu, Răzvan, În căutarea Legiunii pierdute, Ed. Vremea, București, 2001.
• Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002.
• Evola, Julius, La tragedia della Guardia di Ferro, Fondazione Julius Evola, Roma, 1996; trad. rom.: Naționalism și asceză. Reflecții asupra fenomenului legionar, Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1998.
• Guiraud, Paul, Codréanu et la Garde de Fer, Éd. du Francisme, Paris, 1940; ultima reeditare: Éd. Trident, Paris, 1991; trad. rom.: Codreanu și Garda de Fier, Ed. Majadahonda, București, 1998.
• Heinen, Armin, Die Legion “Erzangel Michael” in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Südosteuropäische Arbeiten, R. Oldenbourg Verlag, München, 1986; trad. rom.: Legiunea “Arhanghelul Mihail”. O contribuție la problema fascismului internațional, Ed. Humanitas, București, 1999.
• Nagy-Talavera, Nicholas M., The Green Shirts and the Others. A History of Fascism in Hungary and Romania, Hoover Institution Press, Stanford University (California), 1970; trad. rom.: O istorie a fascismului în Ungaria și România, Ed. Hasefer, București, 1996.
• Palaghiță, Ștefan, Garda de Fier. Spre reînvierea României, Buenos Aires, 1951; reed. sub titlul Istoria Mișcării Legionare scrisă de un legionar, Ed. “Roza Vînturilor”, București, 1993.
• Posteucă, Vasile, Desgroparea Căpitanului, Ed. Mișcării Legionare, Madrid, 1977.

• Rogger, Hans, Eugen Weber (eds.), The European Right. A historical Profile, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1965 (cap. “Rumania” este redactat de către Eugen Weber); trad. rom.: Dreapta europeană. Profil istoric, Ed. Minerva, București, 1995 (cap. “România”: pp. 385-446).
• Roșca, Nicolae, Corneliu Zelea Codreanu și lupta anticomunistă a poporului român, Ed. “Carpații”, Madrid, 1978.
• Sandache, Cristian, "Îngerii căzuți. O istorie a Extremei-Drepte din România", Ed.Corint, București, 2010.
• Sburlati, Carlo, Codreanu, il Capitano, Ed. Volpe, Roma, 1970; trad. sp.: Codreanu, el Capitán. Vida y muerte de Codreanu, Ed. Acervo, Barcelona, 1970.
• Sburlati, Carlo, Codreanu e la Guardia di Ferro, Ed. Volpe, Roma, 1977.
• Sima, Horia, Histoire du Mouvement Légionnaire, I. 1919-1937, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1972; trad. rom.: Istoria Mișcării Legionare, Ed. Gordian, Timișoara, 1994; Istoria Mișcării Legionare, Ed. Metafora, București, 2003; trad. engl.: The History of the Legionary Movement, The Legionary Press – England, 1995.
• Sturdza, Mihail, România și sfîrșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Ed. Dacia, Rio de Janeiro-Madrid, 1966; reed. Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1994; trad. engl.: The Suicide of Europe, Western Islands, Belmond/Boston, 1968; trad. sp.: El suicidio de Europa, Barcelona, 1970; trad. it.: La fine dell’Europa, Ed. P. Armando, Napoli, 1970, apoi Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1999.
• Treptow, Kurt W., Gh. Buzatu, “Procesul” lui Corneliu Codreanu (mai 1938), Col. “Românii în istoria universală”, Iași, 1994.
• Veiga, Francisco, La mística del ultranacionalismo. Historia de la Guardia de Hierro (Rumanía, 1919-1941), Universitat Autònoma de Barcelona, Bellaterra, 1989 (teză de doctorat); trad. rom.: Istoria Gărzii de Fier (1919-1941). Mistica ultra-naționalismului, Ed. Humanitas, București, 1993, reed. 1995.

Bibliografie

• Codreanu, Corneliu Z., Scrisori studențești din închisoare (Văcărești, 9 octombrie 1923 – 30 martie 1924), Tip. “Libertatea” – Orăștie, Iași, 1925; reed. Ed. Ramida, București, 1998.
• Codreanu, Corneliu Z., Cărticica șefului de cuib, Tip. C. S. m. c. [?], București, 1933; reed. Col. „Omul Nou“, Miami Beach, 1990.
• Codreanu, Corneliu Z., Pentru legionari, vol. I [volumul al doilea n-a mai fost scris], Editura “Totul pentru Țară”, Tipografia Vestemean, Sibiu, 1936; reed. Ed. Scara, București, 1999
• Codreanu, Corneliu Z., Circulări și manifeste, Ed. „Totul pentru Țară“, București, 1937; reed. Col. „Europa“, München, 1981.
• Codreanu, Corneliu Z., Însemnările de la Jilava, Rostock, 1942; reed. Col. „Europa“, München, 1994.

Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Corneliu Zelea Codreanu

La Wikicitat găsiți citate legate de Corneliu Zelea Codreanu.

• www.codreanu.ro - Web site dedicat lui Corneliu Zelea Codreanu
• Asasinarea lui Codreanu și a celorlalți 13 legionari
• Comunicatul Parchetului Militar al Corpului II Armată cu privire la uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu (30 noiembrie 1938)