Biografia zilei: Ciprian Porumbescu (R)

[altmariusclassic]

Ciprian Porumbescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Compozitorul Ciprian Porumbescu.

Sala Festiva a Gimnaziului Românesc - sala primei reprezentaţii a operetei „Crai Nou”.

Ciprian Porumbescu (n. 2/14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei - d. 6 iunie^[1] 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.

Originea și numele

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studiile

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. ^[2] Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți.

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Brașov (astazi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania, pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris și melodia fostului imn Trei culori.

A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenției și-a scris cele mai bune piese. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu".

Articolele despre cei doi Porumbescu, în Lexiconul Biografic editat de Academia Austriei, Viena 1983

Scurtă prezentare a vieții compozitorului

Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Sipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale "Arboroasa". În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești "România Jună". Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în "Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români" ( "Cântecul gintei latine", "Cântecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai bune. Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostașilor români" și altele.

Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viață, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie 1883.

Fotografii de la casa memorială și muzeul dedicat lui Ciprian Porumbescu din satul natal.

Note

1. ^ Muzeulmuresenilor.ro
2. ^ Ciprian Porumbescu (1847-1925)

Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Ciprian Porumbescu

• Ciprian Porumbescu
• Ciprian Porumbescu - Fragment de Baladă
• Ciprian Porumbescu - Balada

[judit ionescu]