Biografia zilei: Brassai

[altmariusart]

Brassaï

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász jr ( 9 septembrie 1899 Braşov - 8 iulie1984 Èze, Alpes Maritimes) a fost un artist fotograf,pictor, sculptor. cineast şi publicist francez de origine maghiară ,născut în Transilvania. El a eternizat în opera sa viaţa de noapte a Parisului din anii 1930 şi a fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller -„Ochii Parisului”.

Biografie

Gyula Halász s-a născut Braşov, în Transilvania, pe atunci sub autoritate ungară în cadrul Austro-Ungariei, astăzi în România. A crescut într-un mediu maghiarofon catolic, dar cosmopolit, tatăl său, Gyula Halász senior (1871-1969), fiind scriitor, ziarist şi specialist în literatura franceză, iar mama sa, Matild Verzár, fiind descendenta unei cunoscute familii armene asimilate la cultura maghiară.

La vârsta de 3 ani, în anul 1903, a petrecut pentru prima dată o perioadă la Paris, în vreme ce tatăl său a predat acolo la Sorbona. După terminarea studiilor la liceul real din Braşov în 1917, tânărul Gyula, atras de pictură şi sculptură, a studiat la Academia de arte din Budapesta. Izbucnirea primului război mondial l-a forţat însă să-şi întrerupă studiile şi să se înroleze în cavaleria austro-ungară în care a servit pe tot parcursul conflagraţiei. Dupa război, ca şi mulţi alţi intelectuali ahtiaţi de schimbare, a fost atras pentru o vreme de idealurile revoluţiei de extremă stânga care au adus la putere efemera Republică Sovietică Ungaria şi s-a înrolat în armata roşie maghiară. Căzând prizonier, aceasta i-a adus după doborârea regimului bolşevic, o scurtă perioadă de detenţie. Neputând în urma acestui cazier să fie acceptat în Franţa, aşa cum îşi dorise, s-a hotărât să meargă în Germania, unde nu s-a lovit de împotrivirea autorităţilor. În anul 1920 a plecat la Berlin ca trimis al unor ziare din Ungaria şi Transilvania şi şi-a reluat studiile în capitala germană, la Academia locală de arte frumoase din Charlottenburg. La Berlin a cunoscut înde-aproape artişti precum compatriotul Moholy Nagy, pictorii Kandinsky şi Kokoschka

Începând din anul 1924 s-a stabilit definitiv în Franţa, în Oraşul Luminilor, pe care nu l-a părăsit vreme de şaizeci de ani. Şi-a perfecţionat franceza, citind opera lui Marcel Proust şi versurile lui Jacques Prévert. Acesta din urma, ca şi scriitorul american Henry Miller au devenit din cei mai apropiaţi prieteni ai săi . A frecventat împreună cu ei cluburile de noapte, cafenelele şi cabaretele din arondismentul 14 în cartierul Montparnasse.

Activitatea artistică

Admirator al creaţiilor fotografului Eugène Atget, sub impulsul activităţii de gazetar şi încurajat de prietenul său, fotograful, originar din Ungaria ,André Kertész, aproximativ din anul 1929 Gyula Halász a început a fotografia imagini fermecate ale Parisului nocturn, vilele şi parcurile, malurile Senei şi ulicioarele fără vârstă din cartierele antice, uneori în vreme de ploaie şi ceaţă. (remarcabilă a rămas, de pildă, imaginea „Statuii mareşalului Ney în ceaţă”, 1931) Ca unul care s-a considerat toată viaţa „transilvănean”, artistul a adoptat începând din anul 1931 numele de Brassaï, ceea ce în limba maghiară (Brassói sau Brassai) înseamnă "braşoveanul".

În anul 1933 a apărut întâiul său album, „Parisul, noaptea”, însoţit de un text de Paul Morand,şi care i-a adus un mare succes, mai ales în rândurile mediului artistic. O parte din fotografiile pe care le-a realizat le-a consacrat înaltei societăţi şi celebrităţilor epocii, ca de pildă intelectualilor faimoşi, sau stelelor teatrului şi operei. Printre altele , a creat portrete devenite clasice ale lui Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse şi Alberto Giacometti, ale lui Jean Genet,Henri Michaux, Jean Paul Sartre sau Simone de Beauvoir.

Distincţii şi onoruri

• În anul 1956 filmul său Tant qu'il y aura des bêtes

a fost cununat cu Marele Premiu Special al Festivalului de la Cannes ca filmul de cea mai mare originalitate.

• Medalia de aur la Bienala de fotografie din Veneţia(1957)
• Premiul Societăţii Americane a Fotografilor de magazine ilustrate (1966)
• Medalia oraşului Arles (1974)
• Cavaler al Artelor şi Literelor" (1974)
• Cavaler al Legiunii de Onoare" (1976)
• Marele Premiu Internaţional de Fotografie - Paris, 1978.

Scrierile

Brassaï a scris 17 cărţi şi numeroase articole, între altele fiind şi autorul unui roman „Povestea Mariei” ("Histoire de Marie") (1948), prefaţat de Henry Miller. În îngrijirea editurii Universităţii din Chicago au apărut în traducere engleză şi „Scrisorile către părinţi” şi „Conversaţii cu Pablo Picaso” (1964).

Brassai a încetat din viaţă la 8 iulie 1984 la Èze, în departamentul Alpes Maritimes, pe Coasta de Azur si a fost înhumat în cimitirul Montparnasse din Paris.

În anul 2000 văduva sa, Gilberte (născută Boyer) a organizat o mare expoziţie în cinstea operei şi amintirii sale, la Centrul Pompidou.

Cu douăzeci de ani mai tânără decât Brassaï, ea a decedat în anul 2005 şi este înmormântată alături de artist la cimitirul Montparnasse.

Citate

• „Nu inventez nimic, imaginez totul”
• „Documentez cu fotografia, acest mijloc de exprimare pe care l-am ales pentru că e cel mai apropiat de realitate”

Legături exterioare

• articolele „Halász Gyula tatăl” şi „Halász Gyula fiul” din Romániai Magyar Irodalmi Lexikon - Lexicon al literaturii maghiare dn România online
• Brassaï - Scrisori către părinţi -fragmente]
• Singură astăseară - câteva din fotografiile lui Brassaï pe YouTube
• Reading articol în International Herald Tribune 5.10.2006
• expoziţie Brassaï la Berliner Festspiele martie-mai 2007
• Ann Lightcap Bruno Three Takes on Brassai - despre Cearta îndrăgostiţilor, Bal des quatre saisons, Rue de Lappe - în Mississipi Review - octombrie 2008

Vezi şi

• Krauss R. Les noctambules//Krauss R. Le Photographique. Paris: Macula, 1990, p. 138-153
• Sayag A., Lionel-Marie A., Aillagon J.-J.Brassaï: the monograph. Boston: Little, Brown and Company, 2000
• Gautrand J.-C. Brassai: 1899—1984: Brassai’s universal art. Köln; London: Taschen, 2004
• Poirier D.E. Brassai: an illustrated biography. Paris: Flammarion; London: Thames & Hudson, 2005
• Jean-Yves Conrad Paris, capitala...României, Junimea, 2006 , Iaşi, (trad. din franceză de Elizabeta Balint)

Brassai - Gyula Halasz

Brassai: "En l'absence d'un sujet qui ne vous passionne pas, et sans l'excitation qui vous pousse a l'epuiser, vous pourrez prendre de belles photos, mais pas une oeuvre photographique."

Gyula Halasz s-a nascut la 9 septembrie 1899, la Brasov, localitate de la numele careia isi va lua mai tarziu pseudonimul artistic. La varsta de 3 ani se muta, impreuna cu familia, la Paris, unde tatal sau primeste un post de profesor de literatura la Sorbona.

A studiat pictura si sculptura la Academia de Arte din Budapesta si apoi la Berlin (Akademische Hochschule), unde incepe sa colaboreze cu diverse ziare si publicatii. In 1925 revine la Paris, unde va ramane pentru tot restul vietii.

Din dorinta de a-si ilustra articolele si la recomandarea lui Andre Kertesz, incepe sa fotografieze (1928). Inchiriaza o camera de hotel in Montparnasse, camera care-i va servi si de laborator foto.

Face cunostinta cu lumea artistica: Henry Miller, Leon-Paul Fargue si Jacques Prevert. In 1930 adopta pseudonimul artistic "Brassai" care inseamna "din Brasov" si face cunostinta cu Picasso.

Este preocupat de viata de noapte din Paris, in special de locurile rau famate, demi-monde; fotografiaza prostituate, homosexuali, drogati, cafenele, dar si marile bulevarde si pietele celebre din oras, personaje marcante ale vietii intelectuale: Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Alberto Giacometti, Jean Genet, Henri Michaux si multi altii. Brassai explica: "C'est pour saisir la beaute des rues, des jardins, dans la pluie et le brouillard, c'est pour saisir la nuit de Paris que je suis devenu photographe."

In 1933 publica albumul fotografic "Paris de Nuit", considerat de critica a fi una dintre cele mai remarcabile lucrari publicate vreodata. Prietenul sau, Henry Miller, intr-un eseu dedicat lucarii, il numeste pe Brassai "ochiul Parisului".

Incepind cu 1937 a colaborat cu Harper's Bazaar, pentru o perioada de peste 25 ani, unde avea libertate deplina in abordarea subiectelor. Reputatia sa depaseste oceanul si cateva din fotografiile sale sunt incluse in expozitia intitulata "Photography:1839-1937" la Museum of Modern Art (MoMA, New York). Filmul sau "Tant qu'il y aura des betes" este apreciat ca "cel mai original film" la Festivalul Filmului de la Cannes din 1956.

In 1961 renunta la fotografie declarind: "We should try, without creasing to tear ourselves constantly by leaving our subjects and even photography itself from time to time, in order that we may come back to them with reawakened zest, with the virginal eye. That is the most precious thing we can possess". Se concentreaza pe sculptura si tapiterie.

In 1962 verniseaza expozitia Graffiti, cu fotografii luate intr-un interval de aproape 30 ani.
In 1964 publica lucrarea " Conversations avec Picasso".
In 1966 este primit ca membru de onoare al American Society of Magazine Photographers, impreuna cu Ansel Adams.
In 1976 este decorat cu Legiunea de Onoare.
In 1978 publica doua noi lucrari: "Artists of My Life" si "The Secret Paris of the Thirties" si este decorat cu "Grand Prix National de la Photographie".

Se stinge din viata la 7 iulie 1984 si este inmormantat in Cimitirul Montparnasse din Paris. In anul 2000 Centre Georges Pompidou din Paris organizeaza o expozitie cu circa 450 lucrari ale autorului.

Brassai utiliza un aparat fotografic Voigtlander Bergheil, pe trepied. La inceput, fotografia cu timpi foarte lungi de expunere (pana la o jumatate de ora), avind grija sa mascheze sursele de lumina. Ulterior incepe sa lucreze cu blitzul: deschidea obturatorul si, la momentul oportun aprindea pulberea de magneziu. Intors la hotel, developa negativele si isi facea singur copiile pozitive. Brassai nu era interesat atat de redarea obiectelor sau cladirilor ci, mai degraba, de personajele care apareau in imagine si pe care le trata ca pe niste actori care-si intepretau rolul lor.
A calatorit mult si a fotografiat in Anglia, Spania, Statele Unite ale Americii, Grecia, Maroc, Sicilia si Brazilia. Multe din fotografiile sale au fost publicate in diverse reviste.

A publicat 17 carti si numeroase articole. Desi a facut sculptura, tapiterie, grafica, film si gazetarie, Brassai este cunoscut mai ales ca fotograf.

Marian Gadea
© Foto-Magazin
august 2007