Biografia zilei: Alexandru Zub

[altmariusistoric]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Membru titular al Academiei Române

Alexandru Zub
Istoricul Alexandru Zub
Născut(ă)	12 octombrie 1934 Vârfu Câmpului, România
Naționalitate	România
Educație	Facultatea de Istorie din Iași
Ocupație	istoric
Lucrări remarcabile	„Mihail Kogălniceanu, istoric”, „Vasile Pârvan, efigia cărturarului”

Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, județul interbelicBotoșani) este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004. Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea luiȘtefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase, ca deținut politic).

Studii și activitate profesională

• După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași.
• Din 1963 a lucrat în cercetare, inițial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" din Iași.
• În 1973 a devenit doctor în științe istorice.
• Din 1989 este director al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași. S-a aplecat asupra unor personalități aleistoriografiei românești: Mihail Kogălniceanu.
• Din 2006, este șeful secției istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.

Opere publicate

• 1971 - A. D. Xenopol
• 1973 - Mihail Kogălniceanu, istoric (1974), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române
• 1974 - Vasile Pârvan, efigia cărturarului, lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române
• 1975 - Vasile Pârvan. Bibliografie
• 1978 - M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
• 1983 - Pe urmele lui Vasile Pârvan

Și-a legat numele de editarea unor lucrări de referință ale marilor istorici români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ș.a.

Concepțiile sale privitoare la istorie și la menirea istoricului le-a expus în volumele:

• A scrie și a face istorie (1981)
• Biruit-au gândul (1983)
• De la istoria critică la criticism (1985)
• Cunoaștere de sine și integrare (1986)
• Istorie și istorici în România interbelică (1989)
• Istorie și finalitate (1991)
• În orizontul istoriei (1994)

Acestora li se adaugă:

• Junimea, implicații istoriografice (1974)
• Eminescu. Glose istorico - culturale (1994)
• La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994)
• Imperiul reîntregirii (1995)
• Chemarea istoriei (1997) ș.a.

A realizat pentru străinătate o serie de sinteze:

• Mihail Kogălniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
• Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (1978)
• À la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983)
• Les dilemmes d'un historien: V. Pârvan (1985)

Sub coordonarea sa au apărut mai multe volume tematice, între care:

• A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985)
• La Revolution Française et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989)
• Temps et changement dans l'espace roumain. Fragments d'une histoire des conduites temporelles (1991)
• Victor Slăvescu (1993)
• Ion Nistor (1993)
• Ilie Minea (1996)
• I. D. Ștefănescu (1997) ș.a.

Afilieri

Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociației Istoricilor Americani, al Societății Internaționale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaționale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, conferit de guvernul francez.

Lucrări publicate

Alexandru Zub este autorul unui număr mare de lucrări de istorie, dintre care menționăm următoarele:

• "Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971);
• "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1973);
• "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (Ed. Junimea, Iași, 1974; ed. II, 2003);
• "Mihail Kogălniceanu istoric" (Ed. Junimea, Iași, 1974);
• "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (Ed. Științifică și Enciclopedică/Ed. Militară, București, 1975)
• "Junimea. Implicații istoriografice" (Ed. Junimea, Iași, 1976);
• "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978);
• "Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens, 1877-1977, mit Beiträgen von Alexandru Zub und Gerhard Ernst" (Osteuropainstitut, Regensburg, 1978);
• "A scrie și a face istorie. Istoriografia română postpașoptistă" (Ed. Junimea, Iași, 1981);
• "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (Ed. Junimea, Iași, 1983);
• "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (Ed. Sport-Turism, București, 1983);
• "L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983);
• "Mihail Kogălniceanu" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984; ed. II, Institutul European, 2004);
• "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX" (Ed. Academiei, București, 1985; ed. II, cu subtitlul "Istoriografia română sub semnul modernității", Ed. Enciclopedică, București, 2000);
• "Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985);
• "Cunoaștere de sine și integrare" (Ed. Junimea, Iași, 1986; ed. II, cu subtitlul "Identitate, durată, devenire istorică", Ed. Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2004);
• "Istorie și istorici în România interbelică" (Ed. Junimea, Iași, 1989; ed. II, 2003);
• "Istorie și finalitate" (Ed. Academiei, București, 1991; ed. II, cu subtitlul: "În căutarea identității", Ed. Polirom, Iași, 2004);
• "La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze" (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
• "Eminescu. Glose istorico-culturale" (Ed. Enciclopedică “Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994);
• "În orizontul istoriei" (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
• "Impasul reîntregirii" (Ed. Timpul, Iași, 1995; ed. revăzută și întregită, 2004);
• "Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă" (Ed. Junimea, Iași, 1997);
• "Discurs istoric și tranziție" (Ed. Institutul European, Iași, 1998);
• "Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture" (Ed. The Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, 2000);
• "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (Ed. Institutul European, Iași, 2000);
• "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România" (Ed. Polirom, Iași, 2002) - împreună cu Sorin Antohi;
• "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (Ed. Institutul European, Iași, 2002);
• "Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol" (Ed. Institutul European, Iași, 2004);
• "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (Ed. Institutul European, Iași, 2005);
• "Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri" (Ed. Polirom, Iași, 2005);
• "Romanogermanica. Secvențe istorico-culturale" (Ed. Universității „Al. I. Cuza“, Iași, 2005).

Legături externe

• Alexandru Zub - de la suferinta la seninatate, 10 februarie 2007, Alexandru Mihalcea, România liberă

Interviuri

• „Securitatea a incercat in mod indirect sa ma atraga“. Interviu cu ..., Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 336, august 2006