Biografia zilei: Alexandru Vlahuță

[altmariusliterar]

https://www.tititudorancea.ro/z/biografie_alexandru_vlahuta.htm

1858 — La 5 septembrie se naste in satul Plesesti, judetul Tutova, Alexandru Vlahuta. Este cel de al noulea copil al fammiliei.
Tatal, Neculai Vlahuta, este fiul unui ispravnic din Piatra si era proprietarul unei mici mosii.
Mama, Ecaterina, nascuta Petrescu, era originara din Transilvania, avand ascendenti in zona Brasovului; data la calugarie, e scoasa din manastire de Neculai Vlahuta, cu care se casatoreste. La batranete, Ecaterina se calugareste la Manastirea Agapia, sub numele de maica Elisaveta.
Tot acolo se retrage si unica ei fiica, Eliza Strajescu, apoi Neculai Vlahuta, ajuns la Manastirea Neamt sub numele Nectarie, impreuna cu unul dintre fii, Mihail, calugarit si el sub numele Mardarie. Sunt mutati, in cele din urma, impreuna, la Agapia.

1867 — Este inscris la scoala primara. Duce o viata grea ca fiu de taran venit la oras.

1871 — Este inscris in clasa intai a liceului din Barlad.

1875 — Promoveaza clasa a IV-a de liceu. Din clasa a V-a va incepe sa scrie, indrumat de profesorul sau de limba romana.

1878 — Absolveste liceul din Barlad.
Se casatoreste cu Ida Pagano, fiica profesorului sau de limba italiana.

1879 — Trece examenul de bacalaureat la Bucuresti.
In octombrie asteapta la Bucuresti rezultatul concursului pentru postul de institutor la Targoviste.
Se inscrie la Facultatea de drept. Sustine trei examene din cele cinci necesare, in iunie 1881, respectiv, la 21 aprilie 1882 si la 1 aprilie 1883. Nu continua din cauza situatiei sale materiale.
In noiembrie se stabileste la Targoviste.

1880 — La 22 ianuarie preda primele ore de limba latina si de romana la Gimnaziul „Vacarescu" din Targoviste.
In aprilie publica primele poezii in revista "Convorbiri literare".

1881 — La 24 mai apare la Targoviste ziarul "Armonia", in care autorul semneaza, cu initialele A. V. doua articole Banul si Paralela.
La 27 septembrie devine membru in comitetul de conducere al ziarului.
La 20 octombrie e numit profesor la scoala divizionara de la Manastirea Dealului.

1882 — Trimite spre publicare in "Convorbiri" poezia Scrisoare catre un batran.
Pleaca in Moldova. Ia parte la Congresul studentilor, care a avut loc la Bacau, si tine conferinta Schite literare.
La 10 noiembrie este destituit din postul de profesor la gimnaziu pentru atacurile impotriva moravurilor societatii civile de la Targoviste.
Pe 23 decembrie ziarul "Armonia" anunta ca A. Vlahuta a imbratisat avocatura.

1883 — Pe 5 ianuarie pledeaza in fata Curtii cu juri din Targoviste primul sau proces. Pledeaza si la Galati.
Publica articole si schite in ziarul " Galati".

1884 — Se stabileste la Bucuresti unde se intalneste cu Mihai Eminescu.
In decembrie se afla la Iasi, unde sta trei zile cu Eminescu.
Colaboreaza la "Romania libera" unde este si redactor.

1885 — La 3 ianuarie divorteaza de Ida Pagano.
In martie ia parte la Congresul didactic de la Iasi.
In noiembrie incepe colaborarea la "Epoca" cu nuvela Visan.
Preda la azilul "Elena Doamna".

1886 — In aprilie tine la Ateneu conferinta Miscarea literara.
Calatoreste la Constantinopol.
Publica primul volum de Nuvele.

1887 — La 25 ianuarie publica o scrisoare-apel pentru Mihai Eminescu, gandindu-se la un turneu de conferinte prin intreaga tara.
Volumul Nuvele este respins de la premiul "Eliade Radulescu" al Academiei.
In decembrie editeaza primul volum de Poezii.
Este redactor la "Revista noua", condusa de B. P. Hasdeu.
Preda la liceul "Sf. Gheorghe" pana in 1893.

1888 — Pe 14 martie se casatoreste cu Margareta Dona.
Prezinta volumul Poezii la premiul Academiei, dar volumul este resprins.
Este revizor scolar pentru judetele Prahova si Buzau.

1892 — Pe 12 martie tine la Ateneu conferinta Curentul Eminescu. La finele acesteia citeste poezia Unde ne sunt visatorii?...
Vede lumina tiparului volumul de proza Din goana vietii.
Apare a doua editie a versurilor autorului, sub titlul Poezii.
Incepe corespondenta cu Dumitru Kiriac, aflat pe atunci la Paris.

1893 — Pe 7 martie tine la Ateneu conferinta publica intitulata Onestitatea in arta.
La 9 martie Vlahuta este propus membru corespondent al Academiei de catre L. Vulcan in sectia literara. Este votat in unanimitate.
Pe 23 martie Vlahuta este considerat neales membru al Academiei, in urma unor discutii, legate de scrisoarea autorului adresata lui D. Kiriac in care isi exprima „refuzul".
Editeaza revista "Vieata" (1893–1896).
Are loc sezatoarea pentru ajutorarea lui Dumitru Kiriac. Vlahuta citeste cu acest prilej introducerea si prima parte a poemului Iubire.
Lucreaza la romanul Dan, pe care il da la tipar in noiembrie.

1894 — In ianuarie vede lumina tiparului volumul Poezii vechi si noua.
In martie apare volumul Din goana vietii, editia a doua.
In decembrie editeaza volumul Un an de lupta.

1895 — La 12 martie este director al revistei "Vieata".
Editeaza volumul Icoane sterse (Nuvele si amintiri).
Petrece vara la manastirea Agapia.
In octombrie vede lumina tiparului volumul de poezii Iubire.
Participa la seratele cercului "Amicii literaturii si artei romane", organizate de arhitectul Ion Mincu.

1896 — Pe 28 ianuarie apare ultimul numar al revistei "Vieata".
Pe 4 martie divorteaza de Margareta Dona.
Publica volumul de proza In valtoare.

1897 — Scoate editia a doua a volumului de poezii Iubire in colectia „Bildioteca pentru toti".
Prezinta volumul In valtoare la Academie. Dar nu i se acorda premiul, deoarece refuzase titlul de membru corespondent al Academiei.
Colaboreaza la "Convorbiri literare", "Romania literara", "Revista literara", "Revista noua", "Epoca", "Galatii", "Nationalul", "Gazeta sateanului", "Lupta", "Lupta literara", "Vointa nationala", "Romanul", "Universul", "Luceafarul", "Viata Romaneasca".

1898 — Vlahuta adreseaza invatatorilor din tara un apel de a-i furniza informatiile necesare in vederea alcatuirii unei carti intitulate Geografia pitoreasca a Romaniei.

1899 — Editeaza volumul Clipe de liniste.
Vede lumina tiparului volumul Poezii, editie completa.

1900 — I se acorda premiul „Nasturel Herescu" al Academiei Romane pentru volumul Clipe de liniste.

1901 — Impreuna cu G. Cosbuc, lucreaza la seria cartilor de citire destinate pentru scolile primare.
In octombrie publica fundamentala sa lucrare literara Romania pitoreasca.
Pe 2 decembrie apare "Semanatorul", avandu-i directori pe A. Vlahuta si G. Cosbuc.
Este „referendar" la Casa Scoalelor, numit pana la sfarsitul vietii.

1902 — Vede lumina tiparului cea de-a doua editie a lucrarii Romania pitoreasca.
La 1 iulie la Budapesta se editeaza revista "Luceafarul".
Prezinta pentru premiul Academiei Romania pitoreasca. Cartea este premiata.
Se retrage de la conducerea "Semanatorului".
Continua sa lucreze la cartile de citire.

1904 — Editeaza volumul Poezii — 1880-1904.

1905 — A. Vlahuta se casatoreste cu Alexandrina Ruxanda Galca, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, Ramnicu Sarat.
Prezinta Academiei pentru Marele Premiu „Nasturel" volumul Poezii, dar la sedinta din 6 aprilie este respins.

1906 — Calatoreste in Ardeal, la Sibiu, pentru a fi nasul lui Octavian Goga.
La Iasi apare revista "Viata romaneasca", in primul numar al careia Vlahuta publica nuvela Datorii vechi.

1907 — Vlahuta publica in "Viata Romaneasca" poezia 1907.
Ia parte la inmormantarea pictorului Nicolae Grigorescu, la Campina.

1908 — Editeaza volumul Din durerile lumii.
Publica volumul Din trecutul nostru.
Face o calatorie la Paris, apoi in Italia.
Se ocupa de dezvoltarea bibliotecilor din scolile rurale.

1909 — Apare volumul Poezii — 1880-1908.
Prezinta Din trecutul nostru la premiile Academiei. Lucrarea este respinsa.
Apare volumul File rupte.

1910 — In octombrie vede lumina tiparului volumul Pictorul N. I. Grigorescu.
Pleaca din nou la Paris.

1911 — Editeaza volumul La gura sobei.

1912 — Incepe, cu poezia Noapte de iarna, colaborarea la "Flacara".
Vrea sa se mute la tara si isi vinde tablourile de Grigorescu.
Ia parte la inmormantarea bunului sau prieten Ion Luca Caragiale.

1913 — Academia fi respinge premierea lucrarii Pictorul N. I. Grigorescu, recomandata de Barbu Delavrancea.
Face o calatorie in Norvegia.

1914 — Editeaza volumul Dreptate.
Pe 8 martie, revista "Flacara" ii dedica un numar.
In iunie "Flacara" publica actul I, scena VII, din piesa de teatru Tepes Voda, de Alexandru Vlahuta.

1915 — Publica volumul Poezii — 1880-1915.

1916 — Se afla in fruntea publicatiei saptamanale "Scriitori romani".
Se refugiaza din cauza razboiului la Iasi, apoi la Barlad.

1917 — Indura mari greutati materiale la Iasi. Se imbolnaveste din cauza conditiilor vitrege ale acelor vremuri. Ii este distrusa casa de la Dragosloveni, in timpul razboiului.

1918 — La 24 februarie pleaca pe front.
Este destituit prin ordin din postul de referendar de la Casa Scoalelor.
In decembrie este reintegrat la Casa Scoalelor.

1919 — I se decerneaza Marele Premiu al Academiei pentru volumul Poeziidin 1915.
Este bolnav la Campina.
Conduce cotidianul "Dacia".
La 1 octombrie apare primul numar al revistei "Lamura", aflat sub directia lui A. Vlahuta.
La 19 noiembrie Vlahuta moare la Bucuresti, in casa din strada Visarion.
Pe 21 noiembrie este inmormantat la Cimitirul Bellu.

Pe 28 octombrie 1948 Alexandru Vlahuta este ales membru de onoare post-mortem al Academiei Romane.