Biografia zilei: A.D.Xenopol

[altmarius]

Altădată, pe 23 martie

Publicat: 14 Martie 2016

1847 – s-a născut Alexandru D. Xenopol – personalitate multilaterală (istoric şi filosof al istoriei, economist, literat, pedagog, sociolog şi profesor universitar la Universitatea din Iaşi şi membru al Academiei Române). S-a format la şcolile din Iaşi, iar în urma obţinerii unei burse de la Societatea „Junimea”, a mers la Berlin şi Giessen unde a audiat cursurile unor profesori de seamă ai vremii.
 
* * *
 
Alexandru D. Xenopol a făcut dovada, de-a lungul întregii vieţi, unor cercetări critice şi riguroase, de profundă analiză. Cele mai multe dintre lucrările sale au fost publicate în Revista „Convorbiri literare”. În ceeea ce priveşte noutatea operei lui A. D. Xenopol, aceasta a constat „în concepţia sa de ansamblu şi în periodizarea după criterii raţionale pe mari epoci istorice a materiei studiate, în problematica de mare diversitate abordată în rigoarea metodologică a analizei şi selectării informaţiei.[1] Astfel, el a fost primul istoric român care a realizat proiectul formulat de generaţia de la 1848, acela de a scrie o Istorie naţională a tuturor românilor.

Adept al respectării adevărului istoric, A. D. Xenopol (în urma unor cercetări temeinice făcute în arhive şi biblioteci din ţară şi străinătate), a demonstrat prin studii riguroase, existenţa neîntreruptă a românilor în Dacia Traiană şi faptul că „din trecut s-a dezvoltat prezentul şi care este direcţiunea ce aparţine viitorului.” [2] („Teoria lui Röesler. Studiu asupra stăruinţei românilor din Dacia Traiană”). Pornind de la principiul că ideea constituie una din principalele forţe ale istoriei, A. D. Xenopol a stăruit asupra problemei fixării timpului de când apare ideea unităţii naţionale în conştiinţa poporului român, din care a intuit (în termeni convingători) geneza ideii unităţii politice. Pe această bază el a reuşit să definească, într-o formulă vizionară, imaginea procesului desăvârşirii unităţii statale româneşti, cu trei decenii mai devreme de înfăptuirea acestui act istoric.

Preocuparea de a explica faptele istorice, de a căuta unele legi care guvernează Istoria, precum şi de a pătrunde în adâncurile filosofiei istoriei, l-au făcut pe A. D. Xenopol să se situeze printre marii gânditori ai epocii sale. Prin faimoasa sa „Teorie asupra seriilor istorice”, demonstrată în lucrările „Les principes fondamentaux de l’histoire” (publicată la Paris în 1899) şi „La theorie de l’histoire” (apărută în 1908), A. D. Xenopol s-a impus ca unul dintre marii doctrinari europeni ai filosofiei istoriei. Conform acestei teorii, faptele istorice se succed unele din altele şi, prin legăturile cauzale dintre ele, se înlănţuie în serii istorice. Acestea sunt legile care guvernează Istoria.
 
* * *
 
Ca om de ştiinţă, pentru meritele sale deosebite în domeniul istoriei, A. D. Xenopol a fost membru de onoare al Societăţii de Arheologie din Bruxelles şi al Societăţii Academice din Cernăuţi, a fost ales membru al Institutului Internaţional de Sociologie şi membru titular al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris şi vicepreşedinte al Societăţii de Sociologie din Paris. Mereu aflat într-un dialog deschis cu învăţaţi renumiţi europeni, lui A. D. Xenopol i s-au conferit şi mai multe premii de excelenţă.
 
* * *
 
Alexandru D. Xenopol a încetat din viaţă pe 27 februarie 1920, la Bucureşti.
 
VASILESCU GABRIELA

[1]dr. V. Curticăpeanu – Istoriografia românească (sec. XV – 1918), Universitatea Independentă „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 1992, pg. 130

[2]Ibidem pg. 130