Biblioteca din Roman

[filatelie]

http://www.kolector.net/2011/04/14/biblioteca-din-roman-cultura-si-...

 

Motto:

Unde nu-i cap, vai de cultura!

Copil fiind, pe strazi cutreieram. Imi placea sa admir conacele boieresti, asa cum le spuneam, de pe fosta Strada Mare a Romanului. Si-mi mai placea sa adulmec cu coada ochiului pravalia lui Pascal, evreul care continua si-acum sa-mi indulceasca amintirile cu zaharul candel, expus pe tejghea, chiar langa cantarul de fonta. Cum-necum, de fiecare data cand ii treceam pragul, nea Pascal ma scapa de 2 leuti si-mi dadea dureri de dinti tot incercand sa sparg oglinda calupurilor de zahar neprelucrat. Sau poate ca-mi iesea maseaua de minte si mama doar imi spunea asta ca sa ma simt vinovat pentru inca o cheltuiala nesabuita.

Avem oras, avem istorie, avem cultura.Continuam sa-i ducem dorul Romanului de altadata, cu cladiri istorice rase de pe fata pamantului, dar nesterse din amintirile ca niste vise care bantuie constiintele incarcate. Pacat de moarte sa iei in deradere numele Domnului, dar pacat de viata sa distrugi ce altii au ridicat cu truda si iubire de locul in care s-au nascut. Mostenirea lor, fie ca se identifica cu o cladire de patrimoniu, cu infiintarea unei institutii sau cu o donatie, nu trebuie alterata de nici un mecanism politic versatil. Peste veac, cea care ramane sa vegheze intunericul vremurilor noi este doar lumina carturarilor si a marilor caractere care i-au facut sa dainuie. Cine incearca sa stinga, intr-un fel sau altul, ultimele palpairi de mandrie locala romascana, prin blocarea Proiectului de “Restaurare, consolidare si modernizare a Bibliotecii Municipale George Radu Melidon” nu are ce cauta in apropierea primei scene a politicii romanesti. Si va continua sa faca umbra pamantului, ca si pana acum.

Casieria din Roman, in prezent Biblioteca G.R. Melidon - prima ilustrata dupa un cliseu din 1898, colectia Daniel Marcu

Ma implic, deci exist

De Biblioteca Municipala din Roman ma leaga mult prea multe ca sa nu reactionez fata de situatia critica in care se afla cladirea si, implicit, fondul de carte adapostit. Asa ca, voi vorbi in calitate de colectionar, fost angajat al institutiei, prieten al lui Gabriel Baciu, cel care a adus la cunostinta publicului larg toate dedesubturile manevrei politice a fostului deputat Dorin Ursarescu, dar imi voi expune si punctul de vedere ca membru al Partidului National Liberal.

1. Colectionarul de ilustrate

Descopar istoria veche a targului Romanului in care m-am nascut, am crescut, am fost educat si unde am muncit, in atatea obiecte de colectie pe care le adun cu pasiune pentru desavarsirea unei viitoare “Istorii postale a Romanului”. Printre ele, cartile postale ilustrate cu faimoasele cladiri istorice sunt la loc de frunte. Ma numar printre cei 3-4 colectionari romascani ce incearca sa reconstituie gloria tacuta a edificiilor care, daca nu au fost demolate inca, se deterioreaza tot mai mult din cauza nepasarii unor fosti primari in fata nevoii acute de consolidari si restaurari de care orice bijuterie arhitectonica are nevoie. Stralucirea nu si-o vor recapata decat in momentul in care cladirile ce au supravietuit macelului, sistematic in anii ’80 sau inconstient in anii ’90 si chiar 2000, vor fi restaurate fidel dupa cliseele fotografice, cele mai multe ramase in arhive personale.

Aceasta este si motivatia pentru care colectionarul din mine scoate “la bataie” 6 carti postale ilustrate care reprezinta Biblioteca “George Radu Melidon” din Roman, asa cum a fost: o constructie unica.

Administratia Financiara din Roman, in prezent Biblioteca G.R. Melidon - a doua ilustrata dupa un cliseu fotografic color din 1910, colectia Daniel Marcu

2. Legatorul de carte al Bibliotecii

La doua luni de la Revolutie, ma trezeam angajat la Stat. Si nu oriunde, ci la Biblioteca Municipala, pe unul din posturile nou create: acela de legator de carte. Aveam 21 de ani impliniti si era prima din meseriile pe care urma sa le invat la locul de munca, intr-o institutie fondata la 1885. Ce sa va spun, am fost singurul barbat dintr-un colectiv de vreo 15 oameni, iar cele 19 luni care au urmat au fost poate cele mai frumoase petrecute ca angajat al Statului. In acea perioada am descoperit in toate ungherele ei “Casa Ioachim”, cunoscuta asa dupa negustorul Vasile Ioachim, cel care a construit-o in 1864.

Lasand la o parte saloanele aflate la indemana publicului abonat, camerele aflate la nivelul solului si care leaga partea “oficiala” a cladirii de turnul florentin mi-au creat intotdeauna o senzatie de straniu si de Belle Epoque. Pe acest traseu necunoscut iubitorilor de carte, mi-am desavarsit opera de legator de carte, intr-una din odaitele care slujeau pesemne servitorilor in miezul veacului al XIX-lea. Unul din cele mai mari inventare ale fondului de carte a avut loc in perioada de mai bine de un an si jumatate, cat am lucrat acolo. Ca urmare, sute de volume deteriorate de conditiile nefavorabile in care s-au pastrat de-a lungul zecilor de ani, au fost casate. Ma doare sufletul si acum, cand ma gandesc cum incercam sa le intind o mana, prin tot felul de viclesuguri mestesugaresti. Bibileam fiecare pagina roasa de sobolanii din arhiva (acolo unde se tine majoritatea fondului de carte), chiar micsoram dimensiunile volumului, pe cat era posibil sa se distinga scrisul la cotor, apoi o legam ca sa nu fie trimisa la DCA. Practic, reuseam sa-i mai acord o viata.

Cu ce se confrunta Biblioteca G.R. Melidon? Pai, cam cu ce se confrunta si in urma cu 20 de ani: umezeala la nivelul I si subsol, in consecinta mucegaiul – inamicul nr. 1 al cartilor – e la el acasa, incalzire cu sobe de teracota pe gaz care nu fac fata la suprafata imensa a cladirii, crapaturi si infiltratii la toate nivelurile, pericol de prabusire al turnului florentin in caz de neconsolidare. Acestea sunt principalele motive pentru care sprijin initiativa de restaurare si consolidare a Bibliotecii. Si pentru ca tata mi-a bagat de mic in cap sa ma fac frate cu cartea, daca vreau sa-mi fie bine-n viata.

Carnet de munca - perioada in care am lucrat la Biblioteca din Roman, ca legator de carte

Administratia Financiara din Roman, in prezent Biblioteca GR Melidon - a treia ilustrata dupa un cliseu fotografic alb-negru din 1910, colectia Daniel Marcu

3. Prietenul prietenului

In momentul in care Gabi Baciu, prietenul meu cel mai bun, mi-a expus intreaga tarasenie referitoare la Proiectul Primariei legat de Biblioteca “George Radu Melidon”, blocat de consilierii USL in Sedinta Consiliului Local din Roman, din 31 martie 2011, nu am stiut cum sa reactionez. Pe de o parte, sunt legat cu sufletul de institutia in cauza, pe de alta parte incercam sa inteleg ce poate determina o asemenea atitudine anti-romascana si anti-cultura din partea celor pe care i-am votat sa ma reprezinte la nivel local.

Acum, din ceea ce s-a intamplat imediat dupa aceasta luare de pozitie publica, tradusa prin pozitia de forta a lui Dorin Ursarescu – Presedintele PNL Neamt, la adresa sa si concretizata printr-o sedinta fantoma a Biroului Politic PNL Roman, prezidata chiar de cel criticat, am inteles ceea ce era de inteles. Fostul deputat incearca sa-si croiasca o organizatie docila, aservita intereselor proprii, indiferent de costuri si de oameni. Pentru ca a spus sincer ceea ce gandesc multi din PNL Roman, Dorin Ursarescu l-a “exclus” pe Gabriel Baciu din partid. Ca asa vrea el. In plus, ca sa-si desavarseasca master-planul, a anuntat in presa ca pe 21 aprilie vor avea loc alegeri la Roman, pentru plantarea unui om de incredere.

Daca punea mana pe carte, fie ea si statutul Partidului National Liberal, tovarasul Dorin Ursarescu nu era nevoit sa primeasca vestea proasta de pe blogul unui colectionar: nu ai cum sa excluzi un membru, fara sa fie intrunita o majoritate simpla de voturi. Ca presedinte al unei organizatii judetene, nu poti sa traiesti cu senzatia ca PNL-ul e unul din enspele SRL-uri pe care cu dibacie le-ai adus in stare de insolventa. Iar daca ma pui sa aleg intre restaurarea unei institutii culturale si refacerea fatadelor de blocuri cu niscaiva polistiren chinezesc, pentru care te zbati atat, te las sa ghicesti care consider ca-i proiectul de care are nevoie orasul. Cat despre explicatia penibila legata de costurile uriase ale Proiectului pentru Biblioteca, logica de bun simt politic imi sopteste asa: daca te consideri bun in ceea ce faci, nimeni nu te impiedica sa te califici pentru executia lucrarii. Dai un pret mai mic, executi lucrarea la nivelul standardelor impuse, apoi te lasam sa te joci si cu plastilina pe blocurile noastre.

Administratia Financiara din Roman, in prezent Biblioteca GR Melidon - a patra ilustrata dupa un cliseu fotografic color din 1920, colectia Daniel Marcu

Administratia Financiara din Roman, in prezent Biblioteca GR Melidon - a cincea ilustrata dupa un cliseu fotografic alb-negru din 1920, colectia Daniel Marcu

4. Liberal in cuget si in fapte

Uite c-au trecut 21 de ani de cand ma inscriam in PNL-ul lui Campeanu si invatam care sunt principiile liberale care trebuie sa stea la baza unei guvernari sanatoase. In fiecare saptamana plecam la Bucuresti ca sa ma intalnesc cu reprezentantii tineretului liberal din filialele judetene si locale, in calitate de responsabil cu propaganda a Organizatiei Tineretului Liberal din Roman. In 1991, am avut marea onoare sa-l cunosc pe cel mai mare shakespeareolog roman din toate timpurile, vicepresedintele partidului la acea data – regretatul Dan Amedeo Lazarescu, unul din mesianicii seniori ai PNL. Avea rabdare sa ne explice, pana intelegea toata lumea, modalitatea prin care Romania se poate transforma si dezvolta armonios. Domnia Sa a fost cel care a prezis corect tot ceea ce s-a intamplat dupa alegerea lui Stolojan ca presedinte al PNL, in anul 2000.

Dupa alegerile din 1992, m-am retras ca urmare a scindarii aripii tinere de cea istorica. Nu mai pricepeam nimic. Tot ce observam era dorinta avida de putere de pe chipul fiecarui pretendent la o functie politica notorie. Am revenit in vara lui 2009, la indemnul prietenului Gabriel Baciu, care se inscrisese cu ceva timp in urma. Inca imi astept carnetul de membru, sau cum s-o numi bucatica aia de carton scoasa la imprimanta din sufragerie. Cica aprobarile le da Organizatia Judeteana, adica dom’ Ursarescu. Cu alte cuvinte, vreau sa devin activ, dar nu ma informeaza nimeni cand sunt sedinte, vreau sa platesc cotizatia, dar nu mi se elibereaza carnetul, vreau sa cred ca presedintele Crin Antonescu este informat despre situatia creata la Roman de Dorin Ursarescu si cei cativa acoliti, dar n-am parghii de legatura, vreau sa reusim “prin noi insine”, dar nu mai stiu cine suntem “noi”.

Cata vreme picior de liberal romascan n-a calcat in Biblioteca “George Radu Melidon” ca sa vada daca Proiectul este constituit pe baze temeinice, iar in Consiliul Local nu primeste unda verde tocmai din cauza voturilor acestora (abtineri sau impotriva), dati-mi voie sa cred cu tarie ca viitorul cladirii istorice depinde numai de o manevra politica, nu de o reala necesitate.

As da orice ca sa primesc un raspuns, chiar si indirect, ca n-am ramas fidel unui principiu esential al liberalismului, dar care, pentru moment, nu-si gaseste nici o acoperire in practica politica moderna. Acela ca democratia nu slujeste interesele unui singur om, in mod deosebit, ci pe ale tuturor, in egala masura. Astept.

Ilustrata multipla dupa cliseul din 1910, infatisand si Administratia Financiara din Roman, in prezent Biblioteca GR Melidon - colectia Daniel Marcu

NOTA: Acest material sprijina Campania “SOS! Salvați Biblioteca Municipală!”

si Proiectul „Restaurarea, consolidarea si valorificarea durabila a patrimoniului...”

© 2011, Daniel. All rights reserved.