Aniversarea zilei: Sabin Balasa

[altmariusart]

Sabin Bălaşa

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Sabin Bălaşa

Sabin Bălaşa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni, Olt - d. 1 aprilie 2008, Bucureşti) a fost un pictor român, autor şi regizor de filme de pictură animată, cât şi scriitor. Absolvent în 1955 al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu Bucureşti.

Obsesia declarată a vieţii şi a artei lui Sabin Bălaşa a fost să iniţieze o mare renaştere artistică şi culturală. El a ales să fie renascentist, înţelegând că Renaşterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoţeşte, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălaşa, care cuprinde, deopotrivă şi creaţia cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaţionale pentru filmele de animaţie^{[necesită citare]}), literară şi publicistică, îşi pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.

Deşi arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate şi, pe insesizabile trepte de iniţiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălaşa nu trebuie să-l explici ca să-l simţi, şi abia după ce-l simţi începi să-ţi explici lumea în care ai simţit. O hermeneutică hipnotică unică şi tipică artei lui Sabin Bălaşa dezvăluie cu discreţie ceea ce autorul ştia dintotdeauna - Renaşterea pe care îşi propunea s-o iniţieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Biografie

S-a născut în Oltenia, la Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, şi mama sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu arheologic şi etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost şcolit la Craiova şi apoi la Bucureşti. A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii^{[necesită citare]}, dar şi pentru a picta, în special de Florenţa. Aceeaşi legătură a simţit-o faţă de Iaşi, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii Al. I. Cuza, şi unde s-a simţit permanent acasă, motiv pentru care declara, cu umor, că este "moldovean de origine oltean"^{[necesită citare]}. Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iaşi şi pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălaşa.

Marii colecţionari din România, dar şi din Europa şi SUA, i-au dorit lucrările, crescând cotaţia acestora la valori ameţitoare pentru artişti cu mai puţin noroc sau talent, puternicii epocii i-au comandat şi i-au plătit două lucrări dedicate cuplului Ceauşescu (de altminteri, remarcabile ca valoare artistică; în schimb, Bălaşa n-a pictat niciodată tractoare, ciocane şi seceri şi opera sa nu s-a încadrat în rigorile ideologice ale comunismului). Succesele sale au atras şi contestări vehemente, alimentate, cel mai adesea, de faptul că picturile sale se vindeau cu preţuri mult mai mari decât ale clasicilor români şi absolut nesperate de contemporani.

Totuşi, în special în ultimul deceniu, tocmai aceste preţuri au acţionat ca un adevărat accelerator de performanţă pentru piaţa de artă românească, ceea ce cu onestitate recunoştea un valoros pictor ieşean^{[necesită citare]} atunci când a început să vândă cu câteva mii de euro o lucrare, faţă de câteva sute cât primea de obicei, după ce aceeaşi Sală a Paşilor Pierduţi găzduise expoziţia Sabin Bălaşa organizată de Galeriile de artă Top Business în cadrul căreia cea mai ieftină lucrare costă câteva zeci de mii de euro. Cum expoziţia a fost vizitată, în trei săptămâni, de peste 60.000 de oameni^{[necesită citare]}, unii sosiţi de departe, chiar din străinătate pentru a se întâlni cu opera lui Sabin Bălaşa reunită într-un simbolic transfer de semnificaţie între muralele realizate în anii 70 şi lucrări recente ale maestrului care împlinea 70 de ani, se mai poate vorbi şi de un al treilea şi cel mai important gen de "vânătoare de Sabin Bălaşa" - uriaşul succes de public.

Studii:

• 1955, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti, România
• 1965, cursuri Academia de Limbă şi Cultură Italiană Siena
• 1966, cursuri Academia de Pictură din Perugia

Mormântul lui Sabin Bălaşa de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Sabin Bălaşa s-a stins din viaţă în data de 1 aprilie 2008, la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti în urma unui cancer pulmonar.^[1]

A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi în data de 5 aprilie 2008.

Sabin Bălaşa este unchiul chitaristului Andrei Bǎlaşa , care conduce trupa de copii Phenomenon, ca şi chitarist şi compozitor.

Opera

Filme de pictură animată

Autor şi regizor a 12 filme de pictură animată:

• „Picătura" (1966)
• „Oraşul" (1967)
• „Valul" (1968)
• „Pasărea Phoenix" (1968)
• „Fascinaţie" (1969)
• „Întoarcere în viitor" (1971)
• „Galaxia" (1973)
• „Odă" (1975)
• „Exodul spre lumină" (1979)

Picturi murale

19 picturi murale (aproximativ 270 m²),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

• "Aspiraţie" 380/546 cm
• "Omagiu întemeietorilor" 372/471 cm
• "Amfiteatru" 452/400 cm
• "Generaţii" 452/379 cm
• "Triumful vieţii" 420/249 cm
• "Dezastrul atomic" 420/249 cm
• "Icar" 422/248 cm
• "Prometeu" 417/247 cm
• "Exodul spre lumină" 416/247 cm
• "Ştefan cel Mare" 419/250 cm
• "Moldova" 430/265 cm
• "Luceafărul" - triptic (429/267 cm, 430/267 cm, 431/269 cm)
• "Legenda Meşterului Manole" 432/268 cm
• "Nunta Cosmică" 431/268 cm
• "Legenda Dochiei" 429/268 cm
• "Străbunii" 433/268 cm
• "Galaxia Iubirii" 1080/466 cm

Două picturi murale, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi:

• "Războinicii" - (iniţial aflată la Muzeul Militar Central, Bucureşti, pusă la dispoziţia artistului la demolarea muzeului, lucrarea a fost mutată şi apoi restaurată pe noul amplasament de către artist)
• "Hora"

"Nunta Cosmică (Mioriţa)" la Hotel Bucureşti

Două picturi murale la Academia de Studii Economice, Bucureşti

• "Geneza"
• "Feerie"

Două picturi murale la Agricola Internaţional, Bacău

Alte picturi murale în reşedinţe particulare.

Expoziţii personale:

• 1978, Roma
• 1980, Roma
• 1982, Stockholm
• 1982, Bucureşti, Muzeul naţional de Artă,
• 1985, Kerkera (Grecia)
• 1988, Moscova, Tbilisi şi alte capitale ale statelor fostei URSS
• 1992, Bucureşti
• 1994, Israel
• 2000, Bucureşti, World Trade Center
• 2002, Iaşi, Univ. Al. I. Cuza
• 2005, Bucureşti.

Opera scrisă

Romane

• "Deşertul Albastru", roman, 1996
• "Exodul spre Lumină", roman, 2002
• "Democraţie în Oglinzi", roman, 2006

Articole şi eseuri în presa scrisă

Autor al unui număr larg de articole şi eseuri în presa scrisă între anii 1956-2007, printre care:

• Picasso, marginalii la o expoziţie, Steagul roşu, 19 noiembrie 1968
• Ideea filmelor mele, Tribuna, 5 martie 1970
• Tradiţie şi inovaţie în filmul de animaţie, România Liberă, 29 august 1970
• Urâtul în peisajul oraşului, România literară, noiembrie 1970
• Izvorul, Albina, G. V. 1971
• Memoria faptelor eroice, Contemporanul, 20 august 1971
• Ceea ce uimeşte, România literară, 11 noiembrie 1971
• Arta - un mod de a trăi, Viaţa studenţească, 25 octombrie 1972
• Spaţiul iubirii - umanismul, Scînteia tineretului, 3 ianuarie 1972
• Sabin Bălaşa şi Radu Negru Dialog despre pictura monumentală, 29 septembrie 1972
• A fi onest, a fi liber, a fi artist, Contemporanul, 3 noiembrie 1972
• Arta, un mod de a trăi. Fidias şi omul posibil, Viaţa studenţească, 16 mai 1973
• Nemurirea lui Picasso, Flacăra, 21 aprilie 1973
• Dacă ar fi să recomand, Contemporanul, 18 ianuarie 1974
• Drăgăşanii mei, România pitorească, nr. 3, 1974
• Arta, un mod de a trăi, Viaţa studenţească, 24 ian. 1974
• Arta şi-a ales ca simbol femeia, Femeia, Almanah 1974
• Aportul concret al artistului la înnobilarea vieţii din cetate, Informaţia Bucureştiului, 9 noiembrie 1974
• Semnul maturităţii, România libera, 30 iunie 1975
• Viaţa, un poem pictat, Contemporanul, 31 dec. 1976
• Munca artistului, Contemporanul, 2 iulie 1976
• Corneliu Baba şi culorile permanenţei, Albina, ian. 1977
• Conştiinţa nemuririi, Contemporanul, 18 martie 1977
• Retrospectivă Vasile Blendea, Contemporanul, 12 august 1977
• Îndatoriri comune, România literară, 18 august 1977
• Ritmul fără popas, Luceafărul, 10 decembrie 1977
• Iubesc creaţia şi detest distrugerea, Săptămâna, 1 dec. 1978
• Artă de for public, Scînteia tineretului, 20 iulie 1978
• Prestigiul artei, Tribuna, 23 martie 1978
• Leacuri la inimă nu-s, Scînteia tineretului, 28 noiembrie 1982
• Armele, războiul, incompatibile cu arta şi cultura, România libera, 29 iunie 1982
• Răspunderea omului de artă, Flacăra, 18 iunie 1982
• Despre mine... <Catalogul Muzeului de Artă, Bucureşti, octombrie-noiembrie 1982
• Eu şi eternitatea, Diplomat club nr. 7-8 1998
• Viitorul este o consecinţă, Cronica Română, 3 martie 1999
• Banii pentru viaţă, sau viaţa pentru bani?, Cronica română, 10 martie 1999
• Alt chip de drac, Cronica Română, 24 martie 1999
• Bătrâneţe fără tinereţe, Cronica română, 29 martie 1999
• Generaţii de sacrificiu în secolul patimilor, Cronica română, 5 aprilie 1999
• Raiul visat, Cronica română, 15 apr. 1999
• Planeta fără locuri de muncă, Cronica română, 22 aprilie 1999
• Politica este o curvă?, Cronica română, 29 aprilie 1999
• Iluzii şi speranţe, Cronica română, 7 mai 1999
• Criza de suflet, Cronica română, 13 mai 1999
• Opţiunea, sau cum îţi aşterni, aşa dormi!, Cronica română, 21 mai 1999
• Dresajul uman, Cronica română, 28 mai 1999
• Prostia este o capacitate negativă, Cronica română, 3 iunie 1999
• Magia şi arta, Cronica română, 11 iunie 1999
• Făcutul de râs, Cronica română, 24 iunie 1999
• Invidia la români, Cronica română, 1 iulie 1999
• Între interese şi nevoi, Cronica română, 9 iulie 1999
• La mâna a doua, Cronica română, 15 iulie 1999
• Conducător la români, Cronica română, 22 iulie 1999
• Mimetismul, Cronica română, 29 iulie 1999
• Dorul de comunism, Cronica română, 5 august 1999
• Omul ambalaj, Cronica română, 12 august 1999
• Lipsa de armonie, Cronica română, 19 august 1999
• Votul uninominal, domnilor!, Cronica română, 26 august 1999
• Visul unei renaşteri, Cronica română, 2 septembrie 1999
• Despre neputinţă, Cronica română, 9 septembrie 1999
• Restitutio în integrum, Cronica română, 16 septembrie 1999
• Cine ce zice, cine ce face, Cronica română, 23 septembrie 1999
• Evoluţia planetei între spaime şi idealuri, Cronica română, 30 septembrie 1999

Citate

• Ceea ce stiţi dv. nu este un portret al lui Ceauşescu, este un Sabin Bălaşa. ^[2]

Note

1. ^ Pictorul Sabin Bălaşa a decedat Mediafax, 1 aprilie 2008
2. ^ Replică a lui Sabin Bălaşa, vorbind despre o pictură care îl înfăţişa pe Nicolae Ceauşescu, Adevarul.ro, 2 aprilie 2008.

Bibliografie

• Mircea Deac: Sabin Bălaşa, monografie, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984

[altmariusart]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]

[judit ionescu]